Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 32/2. (2016)
Restaurare - Conservare
Restaurarea şi conservarea soclului... elementelor constitutive, precum şi în apariţia unor denivelări pe mari porţiuni, datorate suportului din pământ necorespunzător. La rândul lor, scările au fost afectate de infiltrarea apei, dar şi de folosirea excesivă şi necontrolată (escaladarea cu biciclete, skat-uri etc). Din loc în loc, aleatoriu, au fost făcute reparaţii (din păcate, neprofesioniste), chituiri şi au fost înlocuite unele elementedin piatră cu altele, turnate din beton. Problemele de atac biologic de muşchi şi alge de piatră sunt identice cu cele prezentate în prima parte a acestei lucrări.1 2. Restaurarea Am făcut măsurătorile necesare pentru a stabili cantitatea şi dimensiunile plăcilor din travertin care nu mai puteau fi salvate şi refolosite, achiziţionându-se materialul necesar travertin de Geoagiu - Hunedoara, din aceeaşi exploatare din care a fost cel folosit de Vida Géza, depozitând-ul în faţa monumentului, la îndemână, în afara cantităţii de travertin rezultată ca necesară după măsurători, a fost adus şi un supliment de material pentru eventualitatea în care, la desprindere, unele plăci nu-şi vor păstra integritatea (riscul de a se deteriora la desprindere exista, nu putea să fie înlăturat şi astfel, a fost o măsură asumată). S-a stabilit că plăcile de travertin trebuie desprinse în totalitate de miezul din beton armat, pentru că nu exista alt mijloc de a constata care element are priză bună şi care nu. Am preferat desprinderea totală şi refacerea placării cu materiale folosite în restaurare şi cu tehnici clasice dar sigure pentru a da o calitate superioară lucrării, respectând principiile restaurării ştiinţifice. Desprinderea elementelor de travertin a început cu demontarea bordurilor (colţarelor) cu dimensiuni de 80/35/15 cm, care ţineau fixate plăcile de placare pe verticală (cu dimensiuni de aproximativ 90/75/5 cm) şi apoi cu desprinderea elementelor dinspre fundaţie. Desprinderea s-a făcut folosind dălţi şi leviere metalice precum şi 1 George Alexandru Vasilichi Gavrilaş, Radu Ovidiu Ardelean, ” Restaurarea şi conservarea componentei artistice din piatră la monumentul istoric “Monumentul Ostaşului Român” de la Carei (I)”, în Satu Mare. Studii şi comunicări, nr. XXXI/II, 2015, p. 195-200. 344
