Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 32/2. (2016)

Istorie

Ecourile Revoluţiei maghiare din 1956...

unrest and express their solidarity with their Hungarian neighbors, voicing their unease with the Romanian Communist Regime led by Gheorge Gheorghiu-Dej.

Keywords: revolution, counterrevolution, Cold War, Warsaw Pact, propaganda, intervention, aftermath, revelations, arrests and political persecutions

1. Tematica cercetării

Lucrarea de faţă reprezintă o sinteză a unui plan de cercetare ştiinţifică, propus pentru o perioadă de mai mulţi ani.

Revoluţia din Ungaria, desfăşurată în anul 1956, reprezintă un moment culminant şi determinant în modelarea perioadei comuniste şi în evoluţia acesteia, imprimând schimbarea ideologică care va urma după evenimentele de la Budapesta. România este profund afectată de acest eveniment, deoarece, fiind o ţară vecină a Ungariei, cu o populaţie semnificativă de etnie maghiară, exista riscul ca informaţiile primite de peste graniţă pe diverse căi să intensifice sentimentul revoluţionar şi pe teritoriul naţional al României. Astfel, lucrarea va analiza obiectiv evenimentele desfăşurate în timpul revoluţiei pe teritoriul României, specificul acestora în Transilvania şi, ca studiu de caz, reacţia populaţiei sătmărene privind evenimentele din Ungaria. Lucrarea va coborî treptat de pe planul internaţional (în contextul Războiului Rece), pe cel regional (Transilvania), sfârşindu-se cu reacţia populaţiei în subregiunea sau microregiunea, judeţul şi, în special, în oraşul Satu Mare. Revoltele, uneori simbolice şi alteori mai aprinse, sau solidarizarea populaţiei, atât a celei de etnie maghiară, cât şi a celei de etnie română din Cluj, Timişoara şi chiar din afara Transilvaniei - din laşi şi Bucureşti - sunt bine cunoscute, revolta simbolică a studenţilor din Cluj fiind prima reacţie de solidarizare cu evenimentele din Ungaria. Lucrarea prezentă utilizează surse precum periodicele din Biblioteca Judeţeană din Satu Mare pentru perioada octombrie-noiembrie 1956, şi documente de arhivă. încercăm astfel să prezentăm o viziune cât mai nuanţată şi obiectivă asupra percepţiei şi a mentalităţii populaţiei sătmărene în legătură cu revoluţia din Ungaria. 2

2. Introducere - contextul international

>

Revoluţia din Ungaria din anul 1956 a fost considerată de multe ori prima piesă de domino căzută, cea care a semnalat slăbiciunile interne ale blocului răsăritean sovietic. După stalinismul care a inspirat teamă mulţi ani, noul conducător ideologic şi politic din blocul estic, Nikita Hruşciov, a condamnat stalinismul şi cultul personalităţii lui Stalin, ajungând astfel la prima perioadă de destindere în socialism după 1945, anul în care a început simbolic Războiul Rece.

Aşadar, după instaurarea comunismului în Europa Centrală şi Răsăriteană, vom asista treptat la tensiuni generate firesc între cele două blocuri aflate în confruntare ideologică, care vor dura până în anul 1989, evitându-se confruntarea directă, militară, între cele două super puteri. Istoriografia Războiului Rece este extrem de bogată în evenimente de tensiune maximă sau „crize”, care pe parcurs au marcat confruntarea dintre cele două tabere, deşi, conform teoriilor relaţiilor internaţionale, perioada care se încadrează între anii 1945 - 1989 face parte din ceea ce astăzi noi istoricii o numim „sistemul bipolar” - mult mai stabil decât lumea „multipolară”, sau globalizată în care trăim la ora actuală.

238