Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 32/2. (2016)

Istorie

Claudiu Porumbăcean - Mihaela Sălceanu

Fotografia nr. 1. Monumentul Mihai Eminescu de pe Dealul Comja lui 1939, avându-l fotografiat într-un grup de răcşeni.

Monumentul EMINESCU era vizibil din Seini şi de la zeci de km de pe valea Someşului.

în anul 1954, vara, am avut bucuria de a-l însoţi pe generalul Georgescu-Pion, de la Seini la Comja, unde dorea să se convingă personal de starea monumentului.

Ajunşi la faţa locului, am constatat că literele EMIN se puteau distinge perfect, însă nu erau scrise cu brazi, ci cu mesteceni, iar ESCU nu se mai vedea, doar ici şi colo câte un ciot de brad.

Ce se întâmplase?

Monumentul a fost distrus de către patrioţi-maghiari din Seini, după ocupaţie. La început au pornit cu mult zor la treabă şi au săpat din rădăcină brazii din primele litere EMIN, apoi, poate obosindu-se, brazii care formau restul literelor ESCU i-au tăiat cu securile, dar la tulpină.

Mama natură însă nu a stat pe loc, vântul a adus seminţe de mesteacăn - de care erau mulţi la câteva sute de metri - şi acestea au încolţit, găsind pământ fertil în locul brazilor lor verzi, scriind ei acum cu alb primele litere ale marelui poet al neamului.

*

Casa noastă nu a fost fără ofiţeri români - de cele mai multe ori ofiţeri superiori - din martie 1938 până în septembrie 1940.

în primele zile ale lui septembrie 1939, după atacul lui Hitler asupra Poloniei, la noi în casă, într-o seară după cina la care au luat parte vreo 7 ofiţeri superiori, a fost mare discuţie privitor la desfăşurarea în continuare a evenimentelor, a războiului. Mai ales căutau să găsească răspuns la o singură întrebare: cine va câştiga războiul? Hitler, sau

209