Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 32/2. (2016)

Istorie

Marin Pop

şi la împărţirea egală a posturilor de prefecţi. Ţărăniştii urmau să desemneze prefecţi în 31 judeţe, iar P.N. în 41. Iuliu Maniu a insistat ca mai întâi să fie prezentate liste separate, deoarece, dacă regele dorea, într-o oră se putea constitui o listă comună, bazată pe acordul dintre P.N. şi P.Ţ.44.

într-o primă variantă, Nicolae Iorga a prezentat regelui o listă ministerială45, dar regele Ferdinand îi cere o listă comună a naţionalilor şi ţărăniştilor, ceea ce s-a şi întâmplat în aceeaşi zi. Dar, tot N. Iorga menţionează că lista nu era completă, ceea ce ar fi creat suspiciuni regelui că în spate s-ar fi ascuns nominalizări ca a lui C. Stere, pe care-1 considera „primejdios, cu planuri ascunse”46.

în audienţa pe care i-a oferit-o generalului Averescu, regele sublinia că doreşte un guvern format din cele 3 partide de opoziţie: P.N., P.P. şi P.Ţ.47.

însă, în noaptea de 29 spre 30 martie 1926, denumită de conducerea P.N. „noaptea trădării”, între orele 10 şi 11, erau văzuţi că intrau la Cotroceni patriarhul Miron Cristea, împreună cu fostul ministru liberal Al. Constantinescu. Se presupunea că ei ar fi făcut presiuni asupra regelui, în numele lui Ion I. C. Brătianu, să nu-1 numească premier pe Iuliu Maniu, ci pe Alexandru Averescu. în dimineaţa zilei de 30 martie, la orele 8, generalul Averescu intra, „pe uşa din dos”, la Cotroceni. La ora 9 era văzut că sosea Vasile Goldiş în frac, iar la orele 10 cabinetul Averescu depunea jurământul. în acest mod, „voinţa naţiunei, exprimată prin partide constituţionale, era la picioarele lui Brătianu”48.

Noul guvern condus de generalul Averescu a dizolvat Parlamentul şi a organizat noi alegeri, care au fost fixate pentru data de 25 mai 1926 la Cameră, 28 mai la Senat şi 10 iunie la cea de senatori ai consiliilor comunale şi judeţene. Noul Parlament era convocat la Bucureşti pentru data de 25 iunie 1926.

în acest context, în sânul organizaţiei Partidului Naţional din judeţul Satu Mare se ivesc puternice divergenţe, care vor duce la sciziuni importante şi plecări din partid. Totul se pare că a pornit de la vizita pe care noul prefect averescan, Dr. Ilie Barbul, a efectuat-o la Baia Mare, în luna mai 1926. El a adus în discuţie ideea de a muta sediul Prefecturii judeţului de la Baia Mare la Satu Mare şi posibilitatea ca Baia Sprie, Ferneziu şi Tăuţii de Sus să redevină localităţi de sine stătătoare.

Organizaţia Partidului Naţional a luat poziţie faţă de această iniţiativă. în cadrul unei şedinţe furtunoase a organizaţiei locale din Baia Mare, avocatul Dr. Manu Gheorghe, profesorul Coza de la Liceul „Gheorghe Şincai”, medicul Alexandru Dumbrăviceanu şi Dr. Inocenţiu Pokol l-au atacat dur pe protopopul Alexandru Breban, preşedintele organizaţiei PNR din Baia Mare, pentru atitudinea sa oscilantă şi nesigură. A izbucnit un adevărat scandal, care a dus la alegerea unei

44 loan Scurtu, op.cit, p. 42; Patria, nr. 71, 31 martie 1926, p. 1; nr. 72, 1 aprilie 1926, p. 1.

45 Iată lista ministerială a Partidului Naţional prezentată Regelui de Nicolae Iorga: Iuliu Maniu, preşedinţia Consiliului de Miniştri, fără portofoliu; Alexandru Vaida Voevod, la Interne; Constantin Argetoianu, la Externe; Stelian Popescu, la Justiţie; Oromolu, la Finanţe; Mihai Popovici, la Industrie şi Comerţ; G.G. Mironescu, la Instrucţie Publică; Generalul Mircescu, la Război; Demetrescu- Brăila, la Sănătate; G. Taşcă, la Muncă; Vasile Goldiş, Artele şi Cultele; Lucasievici, la Agricultură; D.R. Ioaniţescu, Comunicaţiile; Butureanu, Lucrările Publice; I. Pelivan, ministrul Basarabiei; Caramfil şi Voicu Niţescu, subsecretari de stat la Interne şi P. Ţoni, subsecretar de stat la Agricultură (Patria, nr. 71, 31 martie 1926, p. 1).

46 Nicolae Iorga, op.cit., p. 100-101.

47 Patria, nr. 72, 1 aprilie 1926, p. 1.

48 Voinţa Banatului, nr. 19, 19 mai 1926, p. 1.

181