Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 31/2. (2015)

Istorie

Gianina-Diana légár separate de donaţie, ambele având drept subiect moşii din comitatul Abaúj: este vorba despre po­sesiunile Panyok şi Zsujta, confiscate de la nobilii răsculaţi de curând împotriva regelui150. în vara anului 1405, alte două donaţii se adaugă domeniului lui Petru Perényi din comitatul Abaúj. Prima dintre ele, din 3 iunie, priveşte moşiile Lâncz şi Padárfölde, care aparţinuseră unui nobil mort fără moştenitori151. A doua, din 4 iunie, se referă la posesiunea Kenyhecznémeti (mai bine spus, părţi din această moşie)152, care fusese la rândul său confiscată de rege pentru infidelitate153. Formarea celui de al doilea centru domenial major al lui Petru Perényi, de această dată în comitatul Ugocea, se datorează tot donaţiilor regale. înstăpânirea asupra domeniu­lui Nyaláb se realizează însă în mai puţine etape. Cea mai timpurie este donaţia din 1399 a oppidum-ului Szőllős, care funcţionase până atunci ca oraş regal, separat de Nyaláb154. în primăvara anului 1405, tot ca o consecinţă directă a comportamentului lui Petru în timpul răscoalei partizanilor lui Durazzo, acestuia îi este donat domeniul Nyaláb din Ugocea, cu cele 12 aşezări şi vama aparţinătoare155. Nyalábul fusese confiscat, printr-o acţiune-fulger a lui Sigismund, familiei Drăgffy sub pretextul că aceştia, la solicitarea regelui, nu prezen­taseră documente care să le justifice proprietatea156. Printr-o întâmplare benefică lui Petru, odată cu punerea sa în posesia domeniului Nyaláb, s-a realizat şi transferul de proprietate al posesiunii Turulung şi a celor două Gherţe, incluse de foştii proprietari în domeniu, dar dobândite de aceştia printr-o donaţie separată157. Petru Perényi a devenit astfel, în anul 1405, proprietarul unei părţi semnificative a micului comitat Ugocea, cu punctele sale de maximă importanţă: cetatea Nyaláb, oppidum-ul Szőllős, vama de pe Tisa şi 15 localităţi aparţinătoa­re domeniului Nyaláb. Următoarele donaţii ca importanţă adresate lui Petru Perényi sunt localizate în comitatul Zemplén. Cele trei moşii dăruite de rege în 1404, respectiv 1408 nu reprezintă însă un punct de plecare pentru crearea unui alt domeniu în acest comitat. Nici măcar lo­calităţile primite cu prima ocazie, Kisdobsza (azi Alsódobsza, Ungaria) şi Mezőbénye (azi Legyesbénye, Ungaria)158 nu au fost incluse în domeniul Nagyida, la graniţa căruia se aflau, fiind schimbate. Donaţia din 1408 privea moşia Zádorháza159, aflată la graniţa dintre comita­tele Zemplén şi Ung, care nu mai este menţionată ulterior în posesia familiei160. Restul donaţiilor regale au drept obiect moşii disparate din comitatele Ungariei Superioare: Bereg, Ung, Szepes, Torna. Cele trei moşii dăruite de suveran şi care sunt situate în comitatul Bereg au ajuns în proprietatea lui Petru Perényi cu două ocazii: posesiunea Gát 150 Ibidem, doc. 250 şi 251. 151 Ibidem, doc. 271. 152 Părţi din moşia Miglesznémeti sau Félnémeti se aflau deja în posesia lui Petru Perényi. Ibidem, doc. 135. 153 Ibidem, doc. 272. 154 Ibidem, doc. 211. 155 ... villis Zaz cum tributo Zevleusrew vocato in portu fluvii Tycie exigi consueto, Ordo, Kyralhaza, Vereche, Tekehaza, Zazfalu et Bekehaza appellatis, item villis Volahalibus Chornatu, Komlod, Kyrua, Zephegh et Batarch vocatis. ZsO, voi. II, doc. 3709. 156 Ibidem, doc. 267. 157 Reprezentanţii familiei Dragffy au contrazis punerea în posesie a lui Petru Perényi asupra Turulungului şi a Gherţelor, însă, pe baza poruncii regale, nu au fost luaţi în considerare. ZsO, voi. II, doc. 4006. Situaţia celor trei moşii, şi de altfel a întregului domeniu, a cărui proprietate a fost disputată de cele două familii o perioadă îndelungată, nu a fost clarificată în timpul vieţii lui Petru. iss Perényi, doc. 261. 159 Ibidem, doc. 308. 1611 Localitatea aflată în hotarul satului Lesztemér (azi Lastomir, Slovacia) a dispărut pe parcursul secolului al XV- lea. Vende Aladár, Zemplén vármegye községei, in Borovszky Samu (coord.), "Zemplén vármegye és Sátoraljaújhely” (Magyarország vármegyéi és városai), Országos Monografia Társaság, Budapest, [1905], p. 76. 28

Next

/
Oldalképek
Tartalom