Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 31/2. (2015)

Istorie

mai, să explice o serie de fapte, evenimente şi atitudini care ar fi rămas nelămurite: „Am credinţă că prin munca mea îmi servesc NEAMUL şi ŢARA. în acelaşi timp îmi fac datoria faţă de SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMÂN, care mi-a promovat educaţia artistică, şi faţă de „ ASTRA” care mă încurajat pe acest drum.”36

Din vorbele lui Petru Comarnescu reies dragostea pentru teatru a poporului român, apropierea de scenă şi de cântec, vocea sa deosebită atrăgând atenţia încă din clasele primare, fapt ce duce la o carieră muzicală de succes: „Sintagma «tenor cu viitor mare», decupată dintr-un material apărut în Gazeta de Duminecă, din vara anului 1908, cu referinţă la serbările ASTRA de la Şimleul-Silvaniei, se aplică tenorului Ştefan Mărcuş, unul dintre tinerii ardeleni care s-a îndreptat spre altarul Thaliei, strălucind câţiva ani.

Pentru cei de astăzi, numele Ştefan Mărcuş spune prea puţin, chiar puţini dintre muzicieni putând formula unele consideraţii despre personalitatea sa, deşi colbul aşternut asupra activităţii acestuia - ca şi a altor artişti români - constituie un oprobriu asupra generaţiilor ce nu ştiu să-şi cunoască şi să-şi preţuiască antecesorii. Căci, Ştefan Mărcuş este, fără îndoială, un pionier al artei sunetelor, al artei noastre interpretative, un destin rectiliniu, cariera sa având două faţete distincte, de cântăreţ şi de muzicolog, de istoric al artei române din Transilvania, mai exact, al artei muzicale. Dar nu numai. A avut o poziţie importantă în frontul administrativ-cultural, la Oradea şi, în refugiu, la Timişoara, cu calitatea de «inspector general al artelor», dedicându-se şi iscodirii documentelor, pentru a încropi o carte fundamentală [...] volumul Thalia Română, piatră de căpătâi în afirmarea gândirii muzicale prin formele sale interpretative, extrem de generoasă sub aspect informaţional.

Ştefan Mărcuş este, sub un cu totul alt aspect, întemeietorul unei distinse familii de muzicieni. Soţia, Ritta Mărcuş, a fost soprană de operă, iar fiica lor, Lya Mărcuş, una dintre vedetele Operei Române din Cluj, realizând creaţii memorabile în roluri de soprană lirică, la mijlocul veacului al XX-lea. Soţul acesteia, Leontin Anca, s-a remarcat în calitate de pianist şi, îndeosebi, de dirijor marcant al aceleiaşi Opere clujene. Fiul, Lucian Anca, a ajuns dirijor, mai întâi la Cluj, apoi la Opera Română din Bucureşti. Este căsătorit cu Gerda Radier, o apreciată soprană a aceleiaşi instituţii, [..f”37.

Pe lângă lucrările antume ale lui Ştefan Mărcuş, se pare însă că au rămas mai multe manuscrise în urma sa, printre care şi Treizeci de ani de cultură 1905-193538, de aceea nu putem exclude cu totul variantele unor apariţii postume ale unor opere rămase de la Ştefan Mărcuş doar în stadiu de proiect.

Activitatea publicistică

Ştefan Mărcuş a avut o activitate efervescentă în ramura publicisticii în special în perioada interbelică, el colaborând la mai multe publicaţii orădene.

împreună cu A. P. Bănuţ a redactat o revistă teatrală intitulată „Programul nostru”, care urmărea să facă cunoscute publicului piesele care urmau a fi jucate, şi să facă cunoscut fenomenul teatral unui public cât mai larg39. Mai întâi, numele său îl întâlnim în paginile publicaţiei „Tribuna”, ziar înfiinţat cu concursul familiei Iacob de către Gheorghe Tulbure. Această publicaţie, în perioada 1919/1920 a apărut săptămânal, iar între anii 1921/1922 a avut statut de cotidian, iar după aceea, până în anul 1930 a apărut tot săptămânal. Avea un caracter naţional, cultural-politic, fiind de fapt oficiosul, Partidului Poporului, condus de către mareşalul Averes-36 Ştefan Mărcuş, Thalia Română, Contribuţii la istoricul teatrului românesc din Ardeal Banat şi Părţile Ungurene, Timişoara, 1945, p. 4, 493-494.

37 Octavian Lazăr Cosma, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, nr. 3, Bucureşti, Ed. muzicală, 2001.

38 Monografia-almanah a Crişanei, redactată de Aurel Tripon, Oradea, 1936, p. 454.

39 Monografia-almanah a Crişanei, redactată de Aurel Tripon, Oradea, 1936, p. 303.

Viaţa şi activitatea artistului şi publicistului sătmărean Ştefan Mărcuş

93