Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 31/2. (2015)
Istorie
Szőcs Péter Levente ’’ruineze” ţara, iar pentru a facilita lucrările va trimite şi un inginer capabil29. La rândul lui, în data de 28 august 1705, comandantul Galambos porunceşte orăşenilor, care locuiau încă în Viile Satu Mare, să participe la lucrările de demolare a cetăţii, poruncă reluată pe ton mânios de însuşi Alexandru Károlyi, la 7 septembrie 170530. în ciuda acestor intervenţii, lucrările de demolare nu evoluau în ritmul dorit, în 26 aprilie 1706, principele adresa oraşelor Satu Mare şi Mintiu o nouă poruncă pentru continuarea demolării31, scriindu-i, în 8 mai 1706, lui Alexandru Károlyi să mobilizeze comitatele din regiune pentru acelaşi scop32. Aceste porunci au fost reluate şi în anul 1707, dar pe lângă cererile de asigurare a forţei de muncă pentru demolarea cetăţii, potrivit dispoziţiei lui Alexandru Károlyi, oraşele Satu Mare şi Mintiu trebuiau să îi trimită pe toţi tâmplarii la construirea cetăţii Ecsed, numai unul singur putând să rămână acasă, pentru confecţionarea sicrielor33. Clădirile părăsite ale cetăţii au fost între timp preluate de orăşeni. în locul clădirii arse în cursul asediului, după aprobarea principelui, biserica reformată calvină a luat în folosinţă clădirea magaziei de provizii.34. Enoriaşii au reuşit să ridice o nouă construcţie, realizată din chirpici, abia la Crăciunul anului 1721 (pe amplasamentul de astăzi a Bisericii cu Lanţuri), până atunci ei folosind clădirea din cetate. Aşadar, această clădire a servit ca locaţie pentru stările confederate răsculate, aici discutându-se şi acceptându-se punctele păcii de la Satu Mare în data de 29 aprilie 1711. Celelalte clădiri ale cetăţii au primit alte utilizări. în 1708, Alexandru Károlyi a trebuit să poruncească orăşenilor să le părăsească şi să-şi construiască case pe teritoriul oraşului35. în contextul înfrângerilor suferite de răsculaţi a crescut importanţa locurilor fortificate, dar în cazul Sătmarului fosta cetate nu-şi mai păstra rolul defensiv, ci, mai degrabă, era importantă pentru a oferi spaţii pentru soldaţi, pentru refugiaţi şi pentru magaziile de provizii. în ianuarie 1711, orăşenii care mai locuiau pe teritoriul cetăţii demolate erau ameninţaţi de ofiţerii lui Károlyi că le vor fi arse casele amplasate aici36. După pacea de la Satu Mare, armata imperială s-a instalat în clădirile de pe teritoriul fostei cetăţi. La 19 septembrie 1711, comandantul trupelor, generalul Friedrich Löwenburg a solicitat de la cele două oraşe zece care, doi tâmplari şi zilieri pentru reparaţia clădirilor. Efortul economic necesar întreţinerii şi reparaţiilor depăşea însă cu mult funcţionalitatea cetăţii. Astfel, s-a renunţat treptat la utilizarea în scop militar a administraţiei austriece. în 1721, camera imperială din Spis, de care aparţinea şi Satu Mare, interzicea orăşenilor să construiască pe teritoriul cetăţii, sau să ia de acolo materiale de construcţie. Doi ani mai târziu, baronul Salzner, comandantul garnizoanei din Oradea, a permis locuitorilor oraşului să construiască clădiri civile, dar a rezervat şi regalităţii dreptul de a construi pe acest loc fortificaţii, caz în care proprietarii de aici trebuiau să se mute pe propria cheltuială. Astfel, teritoriul fostei cetăţi a fost ocupat treptat de locuinţe şi alte construcţii civile, locul şanţurilor 29 Károlyi család oklevéltára, voi. V. doc. nr. CLXXIV, p. 224. 30 Bagossy, Szatmár-Németi története, p. 224. 31 Ibidem. 32 Károlyi család oklevéltára, voi. V, doc. nr. CCCLVI, p. 472: „Értjük ennek felette, hogy sokszori intimationkra is a nemes vármegyék Szatthmár vára demolitiójára kivántató embereket egész számmal nem statuálván, még eddig sem hányódott úgy el, a mint kivántatnék, s könnyen fészke lehetne az ellenségnek; mely nem kevés confusiójára szolgálna nemzetséges fegyverkezésünknek. Kegyelmed újobban írjon annak demolitioja iránt a n. vármegyéknek, és ha ugyan csak nehezen állítanák elő azon gyalogszeres embereket, kiknek a demolitiot, a mint szükséges, melléjek rendelendő commissariusunk szeme láttára s dispositiója szerént véghez kellene vinni: más modalitásokkal is procedáljon Kegyelmed, a mit legjobbnak Ítél.” 33 Bagossy, Szatmár-Németi története, p. 227. 34 Ibidem, p. 224. 35 Ibidem. 36 Ibidem, p. 229. 42
