Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 31/2. (2015)

Istorie

inclusiv Petru) se aflau deja lângă oraşul Kosice, unde până la începutul lunii noiembrie li s-a alăturat restul armatei. în luna octombrie a anului 1410, se manifestă şi ciocniri de mică am­ploare între soldaţi şi oraşul care se lupta cu întreţinerea unui număr uriaş de oameni. Grigore Zederniki a luat prizonier întregul consiliu orăşenesc, în frunte cu judele, eliberându-i doar la solicitarea lui Petru Perényi, a lui Simion Rozgonyi şi a unor reprezentanţi ai bisericii124. Două zile mai târziu, aflăm şi motivul neînţelegerilor, care s-au finalizat abia după intrevenţia regelui: soldaţii erau nemulţumiţi de preţul piperat al produselor puse la dispoziţie pentru vânzare de către oraş125. Armata a rămas mobilizată la graniţa cu Polonia până la finalul lunii ianuarie 1411, fiind divizată strategic între cele trei puncte prin care putea pătrunde armata poloneză spre Ungaria: Poprăd, Bărtfa şi Tarkő126. Printr-o întâmplare fericită, s-a păstrat un document des­tinat calculării soldei necesare celor două luni de mobilizare, care precizează poziţia fiecă­rei banderii implicate şi numărul de subunităţi (lănci) componente127. Aflăm astfel că Petru Perényi şi banderia sa formată din 150 de lănci a petrecut cele două luni de mobilizare pe drumul care trecea pe lângă oraşul Bărtfa128. La finalul lunii martie 1411, Petru Perényi se află din nou la graniţa cu Polonia, de data aceasta în interes diplomatic. Alături de alţi şase baroni laici şi bisericeşti, acesta stabi­leşte cu delegaţia ţării vecine condiţiile armistiţiului între ordinul teuton şi Polonia, detaliind şi poziţia Ungariei în cadrul acestui consens129. Odată întors acasă, Petru Perényi este recom­pensat pentru întreaga sa activitate de până atunci cu domeniile Nagyida şi Szikszó din Abaúj. Cele două donaţii emise în formă privilegială în 13 iulie130, respectiv 1 august 1411131 consti­tuie de fapt documentele care au stat la baza reconstituirii activităţii militare de până atunci a lui Petru. Este clar că în preajma acestui an are loc transformarea sa dintr-unul dintre cei mai pricepuţi conducători de armată ai lui Sigismund intr-un consilier de încredere al regelui, cu un rol preponderent diplomatic. Participarea lui Petru la negocierile cu polonezii se extinde pe parcursul mai multor întâlniri. O nouă negociere, încheiată printr-o înţelegere scrisă între cele două părţi are loc în noiembrie 1411132. Un an mai târziu, în 12 septembrie 1412, Petru este unul dintre consilierii care îl sfătuiesc pe Sigismund să dea în zălog domeniul Szepes regelui Poloniei133. Tot atunci, este delegat alături de alţi baroni să medieze înţelegerea dintre suveranul polonez şi regele Boemiei, Venceslau, pe care Sigismund se obligă să o respecte134. Aceşti paşi rapizi în cariera diplomatică îl transformă pe Petru Perényi într-unul dintre cei mai importanţi oameni din regat. Fără îndoială, concentrarea puterii politice în mâinile a foarte puţini dintre baronii ţării vine ca o consecinţă directă a preocupărilor mai înalte ale lui Sigismund, aflat acum în cursa directă pentru obţinerea coroanei imperiale, care l-au determinat să părăsească Ungaria pe perioade îndelungate şi să asigure liniştea ţării prin tocmai acei oameni pe care el i-a ridicat. Petru Perényi reprezintă în acest sens un exemplu perfect. încă din 1411, Sigismund îi pusese la dispoziţie, contra cost, o casă în capitala regatu­lui. Apropierea tot mai accentuată de viaţa politică îi aduce şi una dintre cele mai importante 124 DF 270112. 125 C. Toth Norbert, Az 1395 évi lengyel betörés..., p. 463. 126 Ibidem, p. 468. 127 Datarea documentului a fost de curând revizuită. Pentru mai multe informaţii privind actul şi organizarea apărării împotriva Poloniei din anii 1410-1411, vezi C. Toth Norbert, Az 1395 évi lengyel betörés.... 128 DL 71399. Folosit după transcrierea lui C. Tóth Norbert, Az 1395 évi lengyel betörés..., p. 480-484. 129 ZsO, voi. III, doc. 289 şi 291. i3° perényi, doc. 329. 131 Ibidem, doc. 331. 132 ZsO, voi. III, doc. 1235. 133 Alături de loan Kanizsai, episcop de Strigoniu, şi Emeric Perényi, cancelarul secret al regelui. Ibidem, doc. 2693. 134 Ibidem, 2696. Petru Perényi, „primum inter ceteros nostros regnicolas”... 25

Next

/
Oldalképek
Tartalom