Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 31/2. (2015)

Istorie

Gianina-Diana légár

abia atunci când este suficient de matur pentru a putea participa la o campanie militară de amploare15. Copilăria şi-a petrecut-o cu siguranţă în satul de origine al familiei din comitatul Abaúj (Perény).

Petru Perényi a fost căsătorit de două ori şi a avut, din câte ştim, trei copii. Despre prima soţie, Iuliana, nu avem prea multe informaţii, nu-i cunoaştem nici măcar numele de familie. Apare o singură dată în sursele documentare, atunci când primeşte alături de soţul ei, de la Papa loan al XXIII-lea, dreptul de a folosi un altar portabil şi de a ţine Liturghia înainte de răsăritul soarelui16. A avut doi copii împreună cu Petru: pe Simion, care moare probabil de tânăr, ne mai fiind menţionat în surse după anul 141917, şi pe loan „cel tânăr”, care va duce mai departe moştenirea imobilă a familiei, şi a cărui cea mai stabilă demnitate este cea de comite de Ugocea. Cea de a doua căsătorie a lui Petru Perényi survine ulterior anului 1413, cu Ana, fiica lui Petru „Herceg” Szécsi. Până la acea dată, Petru atinsese statutul social necesar pentru a stabili o alianţă matrimonială în rândurile cele mai înalte ale aristocraţiei regatului18. Ana mai fusese căsătorită o dată cu Ladislau Szécsényi, mort de tânăr, iar copilul său din prima căsătorie a fost dat în grija unchiului patern19. Mariajul cu fiica lui Petru Szécsi durează zece ani şi în urma sa se naşte Nicolae, cel de al treilea copil al lui Petru Perényi. îndrumat iniţial spre o carieră ecleziastică, renunţă pe parcurs la viaţa preoţească şi îşi întemeiază o familie cu fiica lui Ladislau Csaholyi, cu care va avea nu mai puţin de şase copii, patru băieţi şi două fete20. Problema a fost însă că renunţarea la hainele preoţeşti a adus cu sine excomunicarea care nu a fost niciodată revocată, iar mariajul său a fost considerat ilegitim21. Rudele lui Nicolae au profitat de situaţie pentru a nega fiilor săi orice fel de drepturi asupra moşiilor. Fostul preot îşi dedică astfel ultimii ani de viaţă încercând să-şi transforme moşiile în lichidităţi, singura metodă prin care putea să asigure copiilor o moştenire22.

Petru Perényi şi-a condus familia în aceeaşi manieră organizată şi pragmatică caracteristică întregii sale vieţi. A ieşit de sub tutela unchiului său vinovat de fratricid fără a avea vreodată tendinţe de răzbunare şi fără a reveni cu alte pretenţii asupra înţelegerii iniţiale. S-a pus de foarte tânăr în slujba rudei sale din ramura colaterală, Nicolae Perényi, cel mai prestigios membru al familiei în acel moment, şi, urmându-1 în toate campaniile militare, şi-a câştigat prin intermediul său un loc în aula suveranului. A avut grijă ca sora sa, Veronica, să aibă statutul material necesar contractării unei căsătorii onorabile23. Petru a gândit foarte bine şi destinul copiilor săi. După moartea prematură a întâiului născut, Simion, l-a desemnat pe loan moştenitor al întregii sale averi, facilitându-i şi accesul la curtea regală24. P" Nicolae, fiul mai mic din cea de a doua căsătorie, l-a îndrumat înspre cariera preoţească, pentru a nu provoca disensiuni inutile privind moştenirea în cadrul familiei. Apreciind corect relaţia nu tocmai bună dintre viitorul cap al familiei, loan, şi mama sa adoptivă, Petru a

b Ibidem, doc. 329. Documentul datează din anul 1411, dar relatează pe larg activitatea militară a lui Petru Perényi, începând cu asaltul cetăţii Gomnec din Croaţia în 1387.

16 Mályusz Elemér, Borsa Iván (coord.), Zsigmond-kori oklevéltár (Documente din perioada lui Sigismund de Luxemburg), voi. I-XI, Budapest, 1951- 2013 (în continuare ZsO), voi. II, doc. 6159.

17 Genealogia.

18 Bunicul Anei, Nicolae Szecsi, a deţinut demnitatea de palatin între 1385-1386. Fraţii lui Petru „Herceg” erau tezaurarul (Frank), respectiv tárnokmesterül (Nicolae) Ungariei. Archontologia.

19 în articolul dedicat lui Salgai (Szécsényi) Miklós, Engel Pál remarcă că Ladislau Szécsényi nici măcar nu şi-a menţionat soţia (pe Ana) sau fiul în testament. Engel Pál, Salgai Miklós, in ’’Levéltári közlemények”, 63/1992, p. 412.

20 Genealogia.

21 „Păcatele” lui Nicolae Perényi sunt înşirate detaliat intr-un document datând din anul 1471; Perényi, doc. 542.

22 Komáromy András, Nyalábvár és uradalma (Cetatea Nyaláb şi domeniul său), in "Ugocsa vármegye a történelemben: Válogatott írások”, Kárpátaljai Magyar Kulturális Szövetség, Ungvár, 2001, p. 32.

23 Primele donaţii de moşii ale lui Sigismund sunt adresate în egală măsură lui Petru Perényi şi Veronicăi, cu siguranţă la cererea acestuia; Perényi, doc. 154, 162, 182.

24 Din 1427 şi până în 1439, loan este deseori menţionat ca membru al aulei regale. Archontologia.

14