Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 31/2. (2015)

Istorie

Ucrainenii din nord-vestul României: integrare sau asimilare?

Tabelul nr. 1. Dinamica numărului ucrainenilor din nord-vestul României conform recensământului populaţiei6.

Judeţe/ Anii

1930

1956

1966

1977

1992

2002

20111

Maramureş

19.249

25.435

29.06

32.723

36.653

24.027

30786

Satu Mare

3.439

483

905

1.146

1.320

1. 556

1.340

Total

__România__

45.875

60.479

54.705

55.510

65.472

61.098

50920

Conform rezultatelor recensământului populaţiei din 2002, cele mai compacte din punct de vedere etnic sunt comunităţile din satele maramureşene: Repedea (97,7% ucraineni din numărul total de populaţie), Poienile de sub Munte (96,6%), Ruscova (94,3 %), Bistra (aprox. 91 %), Rona de Sus (86,5 %), Remeţi (aprox. 74 %), Bocicoiul Mare (aprox. 60%). Aceste sate ucrainene sunt consemnate în documente istorice în sec. XIV-XV. Primele informaţii documentare despre localităţile de pe Valea râului Ruscova datează începând din prima jumătate a sec. al XIV-lea, cu ocazia luptelor duse dintre regalitatea şi oligarhia maghiară adversă regelui. Printre susţinătorii regelui Carol Robert se număra şi Seneslau, voievod de Ung, care pentru meritele sale aduse cauzei, va fi răsplătit cu titlul de Liber Baron prin Diploma anului 1326, iar ca recompensă materială devine stăpânul pământurilor din localităţile... „Petrova,

Ruscova, et Ruscova Poiana.......ab, antiquo posessionem et hereditutem penes Donationem

regiam praehabuerint et presenti habeant recongnoscimus”....7. Aşadar, anul 1326 poate fi considerat anul atestării lor documentare, deoarece cu prilejul atribuirii daniei, nu se specifică niciodată despre situaţia preexistentă ce coboară dincolo de începuturile la care se vorbeşte în primul document.

în ultimii ani, în principal datorită imigraţiei forţei de muncă, creşte populaţia ucraineană din judeţul Satu Mare.

Nu există nici o îndoială că numărul etnicilor ucraineni din judeţ este mult mai mare decât 1556 de persoane conform recensământului din 2002. Localitatea din judeţul Satu Mare cu cel mai mare număr de locuitori ucraineni este Micula, ea aflându-se la 15 km de municipiul Satu Mare. Datorită răspândirii neo-protestantismului numărul ucrainenilor creşte în localităţi, cum ar fi Paulian, Traian, Dacia, Decebal, Ciuperceni, Moftinu Mic, Dumbrava. însă cu toate acestea creşterea numerică nu este reflectată în creşterea conştiinţei etnice ucrainene. Fiind în minoritate, ei caută în mod natural să se integreze în societatea românească, devenind astfel „aşa cum sunt toţi”, adică se identifică cu majoritatea (se asimileză).

Dovada privind teza emisă sunt rezultatele aceluiaşi recensământ al populaţiei din 2002.

Astfel, ucrainenii judeţului Maramureş în mare măsură îşi definesc identitatea lingvistică - 92,23% şi aceasta este cel mai mare indicator din România.

în acelaşi timp ucrainismul din judeţul Satu Mare îşi pierde identitatea lingvistică. Conform recensământului populaţiei doar 76% din ucraineni8 şi-au declarat limba maternă ucraineana. Astfel, se remarcă o asimilare lingvistică treptată a ucrainenilor din judeţ.

6 Varianta electronică a datelor statistice: Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 18 martie 2002. Voi. IV. Structura Etnica şi Confesională / Institutul Naţional de Statistică. Editura «Revista Română de Statistică».

Alexandru Filipaşcu, Patronime maramureşene, Bucureşti, 2003, p. 69.

8 3aH M. ErHÍMHa, MOBHa Ta KOHcfeciüna i/ţenTunuicTb yicpai'HCbKoî HanioHa/Tbnoi mchuiuhu noBrriB MapaMypem Ta CaTy Mape (PyMyHm) / M. 3aH, 71.-I. IopBaT // HayKOBMÜ bíchmk YscropoflCbKoro ymBepcuTeTy. Cepia : Ho/mo/ioria, Coukwioria, Oinococţua. Bun. 7-8 / MimcTepcTBO ocbítm i HayKix YxpaiHM; YacropoflCbKuü HapioHa/ibHMM ymBepcMTeT; Pe^Kon.: M.Bereui (ro/i. pe/c), B.AxmpymeHKO, O.BaÓKÍHa Ta íh. - Yacropofl : Bufl-BO Y>kHY «IdBepjia», 2007. - C. 254.

123