Sike, Tamás (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale şi medicale 14. (2014)
Szabó Anna - Fenesi Annamária - Macalik Kunigunda: Evaluarea habitatelor de interes comunitar in ariile proejate de peRraul Tur
Satu Mare - Studii şi Comunicări Seria Ştiinţele Naturii Mo\. XIV (2014) Ceratophylletum submersi Pop 1962; Votamogetonetum pectinati Carstensen 1955; Spirodeletum polyrrhigae Koch 1941; Temno- Salvinietum nat antis Miyawaki et Tiixen 1960; Kicciocarpetum natantis (Segal 1963) Tiixen 1974; Temno-Hydrocharitetum morsusranae (Oberd.) Passarge 1978; Potamogetonetum nodosi (Soó 1960) Segal 1964; Najadetum minoris UbrÍ2sy 1941; Marsilleaetum quadrifoliae (natantisj Burescu 2003; Potamogetonetum crispi Soó 1927; Ceratophylletum demersii Hild 1956. Descrierea habitatului: Acest tip de habitat prezintă mai multe forme pe ariile protejate de-a lungul râului Tur. In ape stagnante - bălţi, iazuri, braţuri moarte ale râurilor - pe substrat de depozite aluviale sau nisipuri apar asociaţii vegetale natante, cenozele fiind edificate de diferitele specii de lintiţă: Temna minor, Spirodela polyrhiga, Temna trisulca. Uneori aceste fitocenoze apar intercalate în ochiurile de Phragmites australis, Typha angustifolia, Schoenoplectus lacustris. Sunt fitocenoze heliofile, sărace în specii, dominante în ape semistatice, eutrofe. Stratul submers este alcătuit din Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spic at um, Potamogeton cri spus şi Ppectinatus. Dintre speciile de Phragmitetalia apar izolat: Phragmites australis, Oenanthe aquatica, Butomus umbellatus, Alisma plantago-aquatica, Sagittaria sagittifolia şi Sparganium erectum. Valoare conservativă: moderată. în bazine acvatice permanente, canale cu apa foarte slab curgătoare apar comunităţile danubiene edificate de Salvinia natans, alături de care în stratul natant apare adesea Spirodela polyrhiga şi Temna minor. în stratul submers apar speciile Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, Utricularia vulgaris şi Potamogeton pectinatus. Dintre speciile erecte amintim ca exemplare izolate: Phragmites australis, Typha angustifolia, Sagittaria sagittifolia şi Alisma plantagoaquatica. Fitocenozele au dezvoltarea optimă în a doua parte a sezonului de vegetaţie, când specia dominantă (Salvinia natans) realizează o acoperire de până la 90%. Valoare conservativă: mare. în ape curgătoare eustatice, semiumbrite (ex. Valea Egherului), dar şi în unele braţe moarte ale râului Tur cu un stadiu incipient de colmatare şi descompunere a substanţelor organice accumulate apar fitocenozele edificate de briofitele reofile BJccia fluitans şi Ricciocarpus natans. Acestea formează fitocenoze de dimensiuni reduse (2—5 m2) ale căror dezvoltare maximă apare în perioadele de primăvară — vară timpurie. Stratul natant este dominat de speciile Riccia fluitans şi Kicciocarpus natans, însoţite de Рхтпа minor şi Spirodela polyrhfa. în stratul submers apar speciile Ceratophyllum demersum, Utricularia vulgaris, Myriophyllum spicatum. Dintre speciile emerse apar Phragmites australis, Typha latifolia, T. angustifolia, Glyceria maxima şi Glyceria fluitans. Valoare conservativă: mare. în apele stătătoare şi canalele cu apă stătătoare sau foarte lin curgătoare cu depuneri sau suspensii de material organic apar comunităţile danubiene edificate de Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides şi Utricularia vulgaris. Formează fitocenoze compacte, dar reduse ca dimensiuni în locuri adăpostite, la marginea fâşiei de Phragmites australis, Typha latifolia şi T. angustifolia. Alături de speciile de bază mai apar speciile, Temna minor, Nuphar luteum, Salvinia natans, Najas 26
