Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 30/2. (2014)
Istorie
Istoria muzeului sătmărean... A cerut în repetate rânduri clădirea cunoscută în oraş sub numele de Casa Vecsey, fost sediu al Pompierilor, clădire construită pe locul unde s-a semnat, conform tradiţiei, Pacea de la Satu Mare (1711), care punea capăt răscoalei conduse de Francisc Rákóczi al II-lea. La un moment dat s-a cerut şi o clădire, fostă reşedinţă a UPM, situată vis-a-vis de Tribunal. De asemenea, a luat măsuri pentru identificarea bunurilor muzeale care au făcut parte din muzeul deschis în anul 1925, însă fără succes. Colecţiile muzeului au fost îmbogăţite în fiecare an, uneori cu un număr mai mare de obiecte, alteori mai mic, prin achiziţii din teren sau donaţii (mai rar). Din activitatea ştiinţifică a muzeului făceau parte şi conferinţele susţinute pentru popularizarea muzeului şi a istoriei judeţului. Acţiunile de popularizare a activităţii muzeistice se făcea prin intermediul presei locale şi regionale, în şcoli şi întreprinderi, fabrici etc. încă din 1956 s-a format un Sfat Ştiinţific din rândul prietenilor muzeului care avea menirea de a oferi suport şi „îndrumări folositoare, pe cât e posibil în toate ramurile ştiinţelor şi artelor”64. Numărul vizitatorilor muzeului a crescut an de an, având în general un număr de 9 - 10 mii de vizitatori pe an în special din rândul populaţiei obişnuite, „ce se plimba în centru dornică să-şi satisfacă curiozitatea prin vizitarea localului”65. în anul 1957 s-a înfiinţat în cadrul muzeului un „colţ actual” ce avea drept scop menţinerea interesului publicului vizitator prin intermediul subiectelor expuse, atrăgându-se atenţia în mod constant asupra mai multor probleme de istorie şi cultură locală (au fost expuse documente referitoare la răscoala din 1907, fotografii ale vechii case a breslei „gubás”, dărâmată în anul 1956 etc). în aceşti primi ani de după război s-au organizat puţine expoziţii temporare, dar totuşi au fost şi aici pot fi amintite expoziţia retrospectivă Litteczki Andrei, organizată în 1956, expoziţia comemorativă Nicolae Grigorescu, expoziţia de artă plastică cu lucrări ale artiştilor sătmăreni Krausz Ileana, Szatmári Agnes şi Gyula László. O atenţie deosebită a început să fie acordată şi etnografiei, în anul 1957 fiind deschisă o secţie de artă populară a raionului Satu Mare atribuindu-se suma de 5000 lei pentru achiziţionarea de haine ţărăneşti, broderii şi diferite obiecte casnice etnografice din satele Medişa, Hodişa şi Cuţa. La 1 mai 1957, la conducerea muzeului ajunge Şuba Daniel, iar din 4 februarie 1958, Bader Tiberiu. Se continuă demersurile pentru obţinerea Casei Vecsey, situată în Piaţa Libertăţii nr. 21 ca sediu de muzeu, fapt ce va fi realizat în cursul anului 1958. De altfel, anul 1958 este un an cu multe schimbări pentru muzeu. în baza deciziei din 6 iunie 1958 a Sfatului Popular al Regiunii Baia Mare, muzeul trece de sub autoritatea Sfatului Popular al raionului în administraţia oraşului (va fi susţinut financiar de Sfatul Popular al Oraşului Satu Mare) şi primeşte numele de „Muzeul Raional şi Orăşenesc”66. Tot în anul 1958 autorităţile locale îl însărcinează din nou (la fel ca în anul 1925) pe artistul Aurel Popp cu amenajarea Muzeului Raional şi Orăşenesc. în acest scop pictorul a efectuat o călătorie de documentare la muzeele din Cluj, Alba Iulia, Aiud, Sibiu şi Târgu Mureş. La Aiud el a cercetat documente aflate în Biblioteca lui Gabriel Bethlen, dar a vizitat şi muzeul din oraş unde a rămas foarte impresionat de desenul ce-i reprezenta pe cei trei protagonişti ai răscoalei ţărăneşti din 1784, Horea, Cloşca şi Crişan. La Alba Iulia a vizitat Muzeul Unirii atrăgându-i atenţia în mod special, piesele care au aparţinut sau au avut legătură cu Avram Iancu. De asemenea, a văzut şi Biblioteca Documentară a lui Ignatius Batthyány. La Sibiu a vizitat atât Muzeul Brukental cât şi Muzeul ASTRA, aici impresionându-1 diversitatea colecţiilor şi amenajarea acestora intr-un mod mai valoros67. întors din călătoria de documentare, Aurel Popp întocmeşte la 6 mai 1958, un proiect de amenajare a Muzeului Raional Satu Mare. în observaţiile formulate pe marginea acestui proiect, Aurel Popp avea să menţioneze: “în muzeul nostru va trebui subliniat că românii din judeţ şi îndeosebi locuitorii din Ţara Oaşului sunt descendenţii celei mai vechi şi civilizate populaţii autohtone de pe teritoriul României - dacii”68. în 13 octombrie 1958, Bader Tiberiu convoacă membri comisiei de redactare a tematicii muzeului pentru a discuta despre planurile expoziţiei permanente. Dintre membri acestei comisii făceau parte Aurel Popp, „maestru emerit al R.P.R.”69, profesor la Şcoala Veseleny, Littecki Ilona, profesor la Şcoala Populară de Artă, Iuliu Pop şi Săsăran Irina, profesori la Liceul Eminescu, Banyas Alexandru, 64 Arhiva Muzeului Judeţean Satu Mare, Dosar Anul 1956, fila 25. 65 Arhiva Muzeului Judeţean Satu Mare, Dosar Anul 1957, fila 36. 66 Arhiva Muzeului Judeţean Satu Mare, Dosar Anul 1958, fila 149. 67 DJANSM, Fond Aurel Popp, inventar 31, dosar 38, fila 53. 68 DJANSM, Fond Aurel Popp, inventar 31, dosar 38, fila 12. 69 Arhiva Muzeului Judeţean Satu Mare, Dosar Anul 1958, fila 142. 99
