Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 30/2. (2014)

Istorie

nempe de Anno 1546 /per Philipum Moldovinik / ut perhibet ultimum folium / et quidem in Moldovia / ut ex insignibus Principatus paret, / tum etiam id eo quia / hinc aparet quod Moldavi/ circa medium saeculi / 16 Ruthenicis libris usi fuerint. / Andreas Episcopus Munkacsiensi manu propria. Traducerea românească: Această carte Evangheliar a fost adusă la Biblioteca mea episcopală din Ujgorod (Ungvăr) în ziua de 24 iunie anul 1783 şi merită păstrarea acum pentru că este ediţie slavo - rusă de demult evident din anul 1546 de Filip Moldovinik, cum înfăţişează foaia ultimă şi într-adevăr din Moldova cum apare şi din blazonul Principatului, de aceea de aici apare că în Moldova la jumătatea veacului 16 limba ruteană a fost folosită. Andrei Episcopul Munkaciului m.p. Mai există câteva însemnări mai mici. La fila 576 apare numele localităţii în limba română şi ma­ghiară Şendreşti / Sándor falu. La fila 578 apare în partea dreaptă sus „24 iunii 1783”, iar la mijlocul foii apare o listă de nume şi cu nişte sume de bani. Dintre nume se pot descifra Mareş Ion şi Ciulpan Toma56. Ne vom opri şi la filigranele hârtiei Tetraevangheliarului din 1546. S-au putut identifica trei tipuri principale care toate provin din lumea germanică ceea ce întăreşte ideea tipăririi la Sibiu a cărţii. Primul tip de hârtie are ca filigran un urs, provenind probabil de la moara de hârtie de la Bamberg (1543)57. Al doilea tip are ca filigran un cap de bou având între coarne o floare provenind de la moara de hârtie din Spire (1542)58. Al treilea tip este o tiară având în partea de jos litera A, putând proveni de la morile de hârtie din Wolbeck (1540), Weimar (1543), Epinal, Würzburg (1544 - 1545), Eichstädt (1539 - 1544), Praga (1541 - 1543), Marburg (1542)59. Vom încheia semnalând că în Biblioteca Universităţii de la Ujgorod se află şi alte cărţi care ar merita atenţia cercetătorilor români din domeniu (cărţi tipărite la Veneţia, Braşov etc.), dar şi o colecţie impresionantă de manuscrise religioase, foarte multe provenind de pe teritoriul de astăzi al României. Tetraevangheliarul slavon de la 1546... Viorel Ciubotă Muzeul Judeţean Satu Mare Satu Mare, RO ciubotasm@yahoo.com Bibliografie: Arhiva de Stat a regiunii Zakarpatia, fond 151, opis 5, inv. 271. Arhiva de Stat a regiunii Zakarpatia, fond 151, opis 1, inv. 1289. Barbul, G. Populaţia judeţului Satu Mare la 1786. Date statistice prezentate, în "Anuarul Institutului Român de la Sofia”, octombrie 1940, p. 206. Bacâru, Livia, Valoarea documentară a filigranelor, cu privire specială asupra cărţilor româneşti tipărite în secolul al XVI-lea, în ’’Studii şi cercetări de documentare şi bibliografie”, 3, 1965, p. 273 - 288 + tabele. Bendász István, Kői István, A Munkácsi Görögkatolikus Egyházmegye lelkészégeinek 1792. Évi katalógusa, Nyíregyháza, 1994. Bianu, loan, Hadoş, Nerva, Bibliografia românească veche 1508 - 1830, Bucureşti, 1903. Bianu, loan, Simionescu, Dan, Bibliografia românească veche, voi. IV, Bucureşti, 1944. Bogdan, Damian R, Contribuţiuni la Bibliografia românească veche. Tipărituri dintre anii 1546-1762 necunoscute la noi, în “Biserica ortodoxă română”, anul LVI, nr. 1-4, ianuarie - aprilie 1938, p. 55 - 58. Briquet, M., Les filigranes, Paris - Amsterdam, 1907. Ciubotă, Viorel, Rus, Vasile, Horvat, Irina Liuba, Misiuk, Mihai, Vesvarko, Serghei, Turuckó, Sándor, Episcopia greco - catolică de Mukacevo. Documente II, Satu Mare, 2012. 56 Mai degrabă ei sunt locuitori din Şindreşti şi nu numele unor boieri proprietari ai cărţii după cum apare la Petrov, idee preluată şi de Arnold Huttman şi Pavel Binder, Contribuţie la biografia lui Filip Moldoveanul, primul tipograf român, în „Limbă şi literatură”, 16,1968, p. 169. 57 Cf. M. Briquet, Les filigranes, voi III, Paris - Amsterdam, 1907, p. 619. 58 Ibidem, voi, IV, p. 793. 59 Ibidem, voi III, p. 299. 19

Next

/
Oldalképek
Tartalom