Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 30/2. (2014)

Istorie

Viorel Ciubotă

Ujgorod prezentând şi diferenţele faţă de cel din Rusia, reproducând fragmentar sfârşitul care cuprinde numele lui Filip Moldoveanul şi data tipăririi4.

De remarcat că, probabil, Petrov a şi efectuat două corecturi într-o însemnare autografa a episcopului Bacsinszky (1772 - 1809) aflată la filele 191 - 221 ale evangheliarului. Astfel, la pagina 203 corectează cuvântul „slavo - russicae” al episcopului cu „vetero - slavicae”, iar la pagina 207 corectează „Philipum Moldovinik” al episcopului cu „Moldovjenin”. Ce este interesant este faptul că Petrov nu publică însemnările marginale din cadrul cărţii, nefolosind informaţiile excepţionale cuprinse de acestea.

Este ştiut că acest Tetraevangheliar nu apare în Bibliografia Românească Veche tipărită în anul 1903 la Bucureşti, autorii ei luând de bune informaţiile lui Karataev din lucrarea amintită5.

în schimb, primul care pomeneşte Tetraevangheliarul din 1546, ca de altfel în nenumărate alte cazuri, este marele nostru istoric Nicolae Iorga care, într-o comunicare la Academia Română, prezenta Tetraevangheliarul din 1546 după informaţiile pe care le primise personal de la A. Petrov6. Este deosebit de important că Nicolae Iorga este primul care propune identificarea lui Filip Moldoveanul cu Filip „Maler”, tipograful primei cărţi în limba română, Catehismul luteran, apărut la Sibiu în anul 15447. Nicolae Iorga pleda pentru existenţa unei tipografii în Moldova, datorată doamnei Elena, văduva lui Petru Rareş, autoarea unor iniţiative culturale care au atras atenţia contemporanilor8. Dan Simionescu9 şi Damian P. Bogdan10 11, vorbind de Tetraevangheliarul din 1546 şi reluând ideea existenţei unei tipografii la Perii Maramureşului, idee afirmată de Zenovie Pâclişanu11, susţineau teoria tipăririi cărţii într-un mediu impregnat de husitism care se potrivea foarte bine cu amplasamentul celebrei mănăstiri de la Peri.

Şi în literatura istorică maghiară au existat preocupări privind tiparul sibian în veacul al XVI-lea, iar în legătură cu el existenţa unei „secţii” care a tipărit cu caractere chirilice. Amintim doar câţiva dintre autorii mai însemnaţi. Primul este, fără îndoială, Pál Gulyás, care, într-o lucrare apărută în anul 1923 şi închinată tiparului din Ungaria, se pronunţa pentru existenţa unei tipografii la Sibiu, precum şi pentru apariţia aici a primei cărţi în limba română şi anume a Catehismului luteran din anul 154412. Juhász István consacra nu mai puţin de 10 pagini istoriei tipografiei din Sibiu şi Catehismului din 154413.

Majoritatea studiilor au apărut însă după anul 1960, când s-a reuşit aducerea în ţară a unui microfilm după exemplarul Tetraevangheliarului aflat la Leningrad. Dintre nenumăratele studii apărute în acea perioadă vom cita pe cele ale lui Ludovic Demény14, Dan Simionescu15, Sigismund Jakó16, Arnold

4 Petrov A., Statii ob Ugorskoi Rusi, Sankt Petersburg, 1906, p. 66-67. El prezenta şi sterna Sibiului, descriind-o amănunţit, atribuind-o unui nobil.

5 I. Bianu, Nerva Hadoş, Bibliografia românească veche 1508 - 1830, Bucureşti, 1903.

6 N. Iorga, Tipărituri româneşti necunoscute, în „Revista istorică”, nr. 1 - 3, anul XVII, ian. - mar. 1931, p. 25.

7 Ibidem, p. 26.

8 „...creatoarea de cronici, ziditoarea de biserici, artista în cusături...”

9 loan Bianu, Dan Simionescu, Bibliografia românească veche, voi. IV, Bucureşti, 1944, p. 2 - 3.

10 Damian P. Bogdan, Contribuţiuni la Bibliografia românească veche. Tipărituri dintre anii 1546 - 1762 necunoscute la noi, în „Biserica ortodoxă română”, nr. 1-4, anul LVI, ianuarie - aprilie 1938, p. 55 - 58.

11 Zenovie Pâclişanu, Câteva contribuţii la istoria mănăstirii din Perii Maramureşului, în „închinare lui Nicolae Iorga cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani, Cluj”, 1931, p. 333 - 335.

12 Gulyás Pál, A könyvnyomtatás Magyarországon a XV. és XVI. században, I, Budapest, 1929, p. 48.

13 Juhász István, A reformáció az erdélyi románok között, Kolozsvár, 1940, p. 35 - 45.

14 Ludovic Demény, Dán Simionescu, Un capitol important din vechea cultură românească, în „Studii şi cercetări de documentare şi bibliografie”, nr. 1, martie 1965, 7, supliment.

15 Ibidem

16 Sigismund Jakó, Tipografia de la Sibiu şi locul ei în istoria tiparului românesc din secolul al XVI-lea, în „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”, tom VII, 1964, p. 97 - 117; Idem, Editarea cărţilor româneşti la Sibiu în secolul al XVI-lea, în „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”, tomul VIII, 1965, p. 115 - 127; Idem, A szebeni nyomda XVI. századi történetéhez, în „Magyar Könyvszemle”, nr. 1, anul 31, ian. - mar. 1965, p. 48 - 52.

14