Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 30/2. (2014)

Istorie

Istoria muzeului sătmărean...

în 26 iulie 1962 a fost deschisă expoziţia de bază a muzeului care cuprindea dezvoltarea societăţii pe teritoriul raionului şi oraşului Satu Mare, începând din cele mai vechi timpuri şi până la 1848. Muzeul putea fi vizitat între orele 11-13 şi 16-19 în zilele de marţi, miercuri, vineri şi duminică, luni era zi liberă, iar joi şi sâmbătă, activitate normală de birou între orele 7 - 1575. O deosebită însemnătate a avut-o venirea muzeografului etnograf Ivan Iurasciuc alături de colectivul muzeului sătmărean. Vreme de mai mulţi ani, Ivan Iurasciuc şi Tiberiu Bader au fost singurii specialişti din muzeu asigurând astfel desfăşurarea activităţii ştiinţifice specifice muzeale.

în raportul de activitate, prezentat în anul 1964, este menţionată una dintre realizările de seamă ale muzeului şi anume, aceea a înfiinţării la sfârşitul anului 1962, a primei case muzeu din ţara noastră în localitatea Păuleşti. Casa muzeu din Păuleşti a fost organizată şi amenajată în decursul anului 1963 şi în prima parte a anului 1964, fiind deschisă oficial în cinstea zilei de 23 august. Muzeul era amenajat într-o casă compusă din 3 încăperi şi reflecta „starea de mizerie şi de exploatare la care erau supuşi jeleni din satul Păuleşti în perioada interbelică”76.

începând cu această perioadă muzeul a avut o foarte bogată activitate de cercetare ştiinţifică şi de colectare a obiectelor, prin care urmărea să îmbogăţească fondul de bază. Anual se făceau aproximativ 40 - 50 de ieşiri pentru cercetări arheologice, istorice şi etnografice. Printre descoperirile mai importante din această perioadă pot fi amintite: aşezarea dacică din secolele II - III de la Medieşul Aurit, tezaurul monetar din secolele I - II de la Ghirişa, depozitele de bronzuri de la Domăneşti şi Vetiş, materialul complet al breslelor tâmplarilor, tăbăcarilor, cizmarilor, o barcă monoxilă de 15 metri, descoperită la Berindan în albia Someşului, 25 de manuscrise şi cărţi româneşti cu caractere chirilice din secolele XVII - XVIII, cu caractere chirilice, dintre care mai însemnate ar fi: o Psaltire din secolul al XVII- lea, prima ediţie a Bibliei în limba română tipărită la Alba Iulia77, peste 500 de documente şi fotocopii referitoare la dezvoltarea oraşului Satu Mare78.

în acelaşi raport de activitate al colectivului Muzeului de Istorie pe perioada 1961-1964 este menţionat şi numărul obiectelor muzeale depozitate la Satu Mare, care ajungea la peste 15000 de piese79.

Una din activităţile de bază ale muzeului, care ducea la popularizarea acestuia în rândul locuitorilor, o reprezenta realizarea expoziţiilor temporare. între anii 1956 - 1964 au fost organizate nu mai puţin de 41 de expoziţii temporare de artă plastică, artă populară etc., una din cele mai importante expoziţii de artă fiind cea intitulată „Pictori români în a doua jumătate a secolului al XIX-lea”80.

Datorită vastei activităţi de popularizare a muzeului, printre care se numără şi ţinerea unor conferinţe la diferite întreprinderi şi instituţii, publicarea a zeci de articole în presa locală şi centrală privind activitatea muzeului şi descoperirile sale ştiinţifice, acesta a avut în anul 1963 aproape 39000 de vizitatori. Această creştere a numărului de vizitatori este absolut impresionantă, deoarece doar câţiva ani mai înainte, şi anume în anul 1951, muzeul nu avea decât 1170 de vizitatori81.

în anul 1965 a început materializarea ideii de realizare a unei secţii de etnografie în cadrul muzeului sătmărean. Cel care s-a ocupat de organizarea acestei secţii a fost Ivan Iurasciuc. în această direcţie au început să se facă achiziţii de costume populare şi obiecte tradiţionale din satele din zona etnografică Codru (Homorod şi Solduba) şi Oaş şi s-au organizat expoziţii temporare cu obiectele achiziţionate. Nici domeniul artei nu a fost neglijat, fiind realizate anual expoziţii de artă în colaborare cu Şcoala Populară de Artă Satu Mare. O realizare foarte importantă pentru arheologia românească a fost descoperirea aşezării şi a centrului meşteşugăresc aparţinând dacilor liberi din secolele II - IV de la Medieşul Aurit, care a scos la iveală, alături de multe obiecte, şi zece cuptoare de ars ceramica din care 6 au fost conservate in situ, constituind încă din acea vreme un muzeu arheologic în aer liber82.

în anul 1966 directorul muzeului, Tiberiu Bader propune înfiinţarea unui muzeu în cadrul cetăţii din Ardud, un muzeu ce ar fi avut atât un rol de conservare a uneia dintre fortificaţiile bine cu-75 Arhiva Muzeului Judeţean Satu Mare, Dosar Anul 1961, fila 28.

76 Arhiva Muzeului Judeţean Satu Mare, Dosar Anul 1964, fila 17.

77 Noul Testament, Bălgrad, 1648.

78 Arhiva Muzeului Judeţean Satu Mare, Dosar Anul 1964, fila 19.

79 Arhiva Muzeului Judeţean Satu Mare, Dosar Anul 1964, fila 20.

80 Arhiva Muzeului Judeţean Satu Mare, Dosar Anul 1964, fila 22.

81 Arhiva Muzeului Judeţean Satu Mare, Dosar Anul 1964, fila 21.

82 Arhiva Muzeului Judeţean Satu Mare, Dosar Anul 1968, fila 28.

101