Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 29/2. (2013)
Istorie
Sistemul bancar sătmărean interbelic La 1 aprilie 1934 (tot pe fondul crizei economice, banca fiind puternic afectată atât la sediul central cât şi în teritoriu), conform deciziei consiliului de administraţie din 6 martie 1934, “această sucursală şi membri ei se radiază din registrul firmelor fiind desfiinţată”. 14. Casa Naţională S.A. Satu Mare40 Această societate s-a constituit conform statutelor aprobate în adunarea generală de constituire ţinută la 15 martie 1935, cu sediul în Satu Mare. Scopul acesteia este “procurarea unui loc potrivit în centrul oraşului pentru construirea unui Palat Cultural pentru a putea adăposti toate societăţile existente sau viitoare cu scop cultural, social sau naţional. Societatea va administra Palatul Cultural în bune condiţii având dreptul spre acest scop a întreprinde orice afacere singură sau în asociaţie cu terţe persoane. Societatea va putea face orice operaţiuni lucrative, pentru realizarea scopului său de bază, care este promovarea culturii naţionale româneşti. Pentru procurarea fondurilor necesare societatea va putea face emisiuni de capital, împrumuturi şi va putea primi şi donaţiuni”. Aşadar, Casa Naţională S.A. Satu Mare este prima societate ce îmbină activitatea financiarbancar cu cea culturală, filantropică, naţională pentru promovarea culturii româneşti. In acest sens, în conducerea instituţiei a fost captată întreaga elită a politicii sătmărene. Durata de funcţionare a societăţii este nelimitată, iar capitalul social este de 1.000.000 lei compus din 2.000 acţiuni a câte 500 lei fiecare. Consiliul de administraţie este compus din 9-21 membri şi după 3 ani o pătrime din numărul total al membrilor se va reînnoi prin tragere la sorţ. Primul Consiliu este format din: dr. Ştefan Cherecheş (preşedinte - primarul oraşului Satu Mare), Emil Tişca (vicepreşedinte), dr. loan Pogăciaş, dr. Octavian Ardelean (prefectul judeţului Satu Mare), dr. Hie Carol Barbul, dr. Titu Demian, Alexandru Doroş, dr. Alexandru Dumbrăviceanu şi dr. Eugen Seleş. La 31 august 1936 este înregistrată schimbarea numelui dr. Cherecheş Ştefan în Benea Ştefan. Publicaţiile societăţii se vor face în presa locală. La un an de la înfiinţare, adunarea generală alege în Consiliul de administraţie noi membri: Pop Nicolae, Aurel Dragoş, dr. Valeriu Bota, Mircea Sorescu, dr. Emil Cacoveţi, Vasile Scurtu, Ardă Focşa şi inginer Flaviu Suluţiu, în timp ce I.C. Barbul şi Titu Demian îşi pierd calitatea de membru, urmaţi în 1938 de Octavian Ardelean, Ardă Focşa, dr. loan Pogaciaş şi ing. Flaviu Suluţiu. La 5 februarie 1939, Adunarea generală extraordinară decide înregistrarea firmei în stare de lichidare, fiind aleşi ca lichidatori Alexandru Doroş şi Emil Tişca, iar la 12 iunie 1943 va fi radiată din Registrul firmelor sociale. 15. Banca Ardeleană S.A. Sucursala Satu Mare41 La 17 decembrie 1930 Consiliul de administraţia al Băncii Ardeleana (denumirea completă fiind Banca Ardeleana şi Casa de Economie SAR) cu sediul principal în Cluj, a dispus înfiinţarea sucursalei Satu Mare a acestei bănci, înregistrată în Registru de firme sociale la 26 septembrie 1934. Conducerea sucursalei este formată din: loan Petrean (director), Coloman Kandel (şef sucursală procurist), Mihai Solomon (procurist) şi Glemer Barkoş (procurist). In 2 noiembrie 1942 societatea este din nou înregistrată, de această dată sub denumire de Banca Ardeleană S.A., ca urmare a şedinţei Adunării generale ţinută la Cluj la 29 mai 1941, fiind modificate integral şi statutele firmei. La 15 septembrie 1946 s-a hotărât mutarea sediului central la Bucureşti, sucursala Satu Mare funcţionând în continuare până în 1948 când “conform actului de cesiune intervenit între Banca Ardeleană sucursala Satu Mare, reprezentată prin Maior Vasile (director) şi Mărcuş loan (procurist) în calitate de cedanţi şi B.N.R. S.A. sucursala Satu Mare reprezentată prin Vasile Abrudean (director) 40 Idem, reg. S VIII, f. 144, dos. nr. 469 I şi 469 II Satu Mare. 41 Idem, reg. S VIII, f. 138, dos. nr. 417 Satu Mare. 99
