Porumbăcean, Claudiu et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 29/2. (2013)

Istorie

■ parohia din Cămârzana cu 100.000 lei;

■ parohia din Gelu cu 50.000 lei;

■ parohia din Ianculeşti cu 50.000 lei;

■ parohia din Văgaş cu 40.000 lei;

■ parohia din Horea cu 35.000 lei;

■ parohia din Lazuri cu 35.000 lei;

■ parohia din Livada cu 32.000 lei;

■ parohia din Colonel Păulian (azi Păulian) cu 20.000 lei.

Pentru casele parohiale au fost alocaţi 40.000 de lei la Livada, şi 30.000 de lei în localitatea Horea38.

Precizăm că marea majoritate a localităţilor cărora le-au fost distribuite sume de bani pentru construcţia de biserici sau case parohiale erau locuite de către coloniştii moţi, ortodocşi veniţi din zona Munţilor Apuseni în anul 1924, după reforma agrară.

Pentru construirea catedralei ortodoxe din Satu Mare Mitropolia Bucovinei a alocat suma de 500.000 lei, piatra de temelie fiind aşezată la 25 octombrie 1937 de „Prea Sfinţitul episcop Nicolae al Oradiei”39.

Sub aspect economic, între anii 1938-1940 Episcopia Maramureşului, în urma numeroaselor insistenţe şi a implicării directe a I.P.S. Visarion şi a I.P.S. Vasile Stan, a dobândit următoarele imobile:

Reşedinţa episcopală, în fostul Palat cultural din Sighet, imobil dăruit de Comisia Interimară a judeţului Maramureş în baza hotărârii Consiliului de Miniştri nr. 116 din 1 martie 1938 şi prin actul de donaţie nr. 1.407/1938, imobil cu o valoare de aproximativ 15.000.000 lei.

Imobilul Hotelului „Coroana”din Sighet, Piaţa Unirii nr. 8, fostă proprietate a Statului, primit cu drept de folosinţă în baza hotărârii Consiliului de Miniştri nr. 955 din 19 martie 1938, cu o valoare de 6.000.000 lei.

Imobilul din Strada Regele Carol al II-lea nr. 4, tot din Sighet, fosta proprietate a Ministerului Finanţelor, dat în folosinţă Ministerului Cultelor şi dăruit Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului prin Hotărârea Consiliului de Miniştrii nr. 3. 156/1937 publicată în Monitorul Oficial nr. 252 din 1 noiembrie 1937, valoarea imobilului fiind de 800.000 lei.

Sesia episcopală din comuna Tulea, judeţul Bihor, în suprafaţă de 174 iugăre, luată în primire cu drept de folosinţă prin ordinul Ministerului Agriculturii nr. 106.842/1935. Sesia aducea anual un venit de 165.000 lei, sumă ce era folosită pentru lucrările de reparaţii ale Palatului episcopal.

Imobilul „Hotel Central” proprietate a oraşului Sighet, cedat prin decizia Comisiei Interimare a oraşului Sighet, nr.1912 din 9 februarie 1938, conform Jurnalului Consiliului de Miniştri din 26 ianuarie 1938/nr.ll7, în valoare de 3.000.000 lei.

Terenul intravilan din parcul oraşului Sighet, cu o suprafaţă de 700 m.p., cedat de Comisia Interimară a oraşului la 10 octombrie 1935.

Terenul intravilan din Str. Baku Vodă, oraşul Sighet, de aproximativ 3 hectare, teren pe care s-a fixat crucea unde urma să se zidească viitoarea catedrală episcopală40, conform hotărârii Consiliului Parohial din Sighet, din 14 mai 1938, hotărâre aprobată şi prin adresa mitropolitană nr. 7.363/1938.

Totodată, pentru construirea catedralei episcopale s-a donat din partea statului suma 1.010.100 lei, depuşi cu carnetul nr. 31 la Banca Naţională, sucursala Sighet, precum şi suma de 293.317 lei depuşi cu carnetele nr. 1.326 şi 195 la Banca Maramureşeană, iar din partea Mitropoliei Bucovinei suma de 1.000.000 lei.

Episcopia Ortodoxă a Maramureşului...

38 Foia oficială a Mitropoliei Bucovinei, nr. cit., p. 309; S.Reli, op. cit., p. 238-239.

39 Episcopia Ortodoxă a Maramureşului inprimul an de la reînfiinţare..., p. 35. Octavian Ardelean, In serviciul patriei. 1933-1937. Dare de seamă asupra realizărilor înfăptuite în judeţul Satu Mare, Satu Mare, 1938, p. 171-172.

40 S. Reli, op.cit., p. 229-235, autorul critică atitudinea „discriminatorie” a autorităţilor vremii, Bisericii Ortodoxe fiindu-i atribuite un număr mult mai mic de proprietăţi, comparativ cu cele ale Bisericii Greco-Catolice.

121