Marta, Liviu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 29/1. (2013)
Robert Gindele: Probleme legate de evoluţia culturii materiale din sec. II-V în spaţiul nord-vestic al României
Stickwörter: nordwesten Rumäniens, II-IV. Jh., Forschungsgeschichte, Periodisierung, Chronologie Cuvinte cheie: nord-vestul României, sec. II-IV d. Hr., istoricul cercetărilor, periodizare, cronologie Definirea spaţiului de lucru2. în primul rând este necesară definirea cât mai corectă a spaţiului geografic studiat. în cercetarea românească a Barbaricum-ului din epoca romană şi din prima epocă a migraţiilor, arealele geografice tratate corespund practic provinciilor istorice ale spaţiului naţional (Muntenia, Moldova, Transilvania), care în general se încadrează în nişte limite geografice bine conturate. Mult mai confuze au fost definirile spaţiilor de lucru pentru vestul şi nord-vestul României3. Având în vedere legăturile culturale din epoca romană şi prima epocă a migraţiilor, ale Banatului către Tisa Inferioară şi Dunăre, ale Câmpiei Mureşului şi a Crişurilor către Tisa Mijlocie şi ale Câmpiei Crasnei şi a Someşului către Tisa Superioară, considerăm că este necesară definirea acestora ca unităţi geografico-istorice distincte. în acest sens, trebuie analizate dimensiunile transfrontaliere ale acestor unităţi, pentru că graniţele politice dintre România, Ucraina, Ungaria şi Serbia nu corespund automat cu delimitările de ordin geografic. în lucrările româneşti recente de specialitate, spaţiul nord-vestic al României a fost delimitat pe valea mijlocie şi inferioară a râului Someş, valea Crasnei, Depresiunea Maramureşului, cu limita sudică pe râul Barcău, şi continuând spre est cu Munţii Meseşului, Culmea Brezei, Munţii Rodnei şi ai Maramureşului. Această delimitare corespunde practic întregului teritoriu al judeţelor Satu Mare şi Maramureş, nordului judeţului Bihor şi unei mari părţi a judeţului Sălaj (exceptând teritoriul provinciei Dacia)4. Acest spaţiu de lucru este foarte bine definit, însă beneficiază fără îndoială şi de o dimensiune transfrontalieră. Graniţa de stat româno-maghiară din zona localităţilor Săcuieni-Şilindru şi până la localitatea Urziceni se află aproximativ pe limita estică a zonei geografice Nyírség, o regiune întinsă din nordul Câmpiei Maghiare, caracterizată de şiruri de dune nisipoase orientate nord-sud. Pe acest segment, graniţa politică poate constitui şi o delimitare geografică aproximativă. La nord de Urziceni, în zona fostei Mlaştini Ecedea, trebuie să adăugăm spaţiului de lucru câmpia aflată între dunele de nisip din Nyírség şi cursul Tisei, practic cursurile inferioare ale râurilor Crasna, Someş şi Tur, aparţinând azi Ungariei. în acest spaţiu este inclus şi un mic teritoriu din Ucraina, câmpia dintre Tur şi Tisa (Harta 1). Situaţia geografică a Maramureşului istoric în raport cu spaţiul nord-vestic al României nu este uşor de definit. Această regiune poate fi considerată în aceeaşi măsură ca aparţinând nordului României. Nord-vestul României şi teritoriile limitrofe din Ungaria şi Ucraina care pot fi incluse în spaţiul de lucru aparţin unui spaţiu geografic unitar, Bazinul Tisei Superioare, care se întinde în prezent pe teritoriul a patru state (nord-vestul României, Ucraina Transcarpatică, estul Slovaciei şi nord-estul Ungariei). Definirea limitelor cronologice. în studiul epocii romane din Barbaricum-ul european, bazinul Tisei Superioare prezintă caracteristici aparte. în acest spaţiu, începutul epocii romane poate corespunde cronologic încetării civilizaţiei dacice clasice sau, mai precis, momentului abandonării fortificaţiilor dacice. După părerea generală a specialiştilor, cetăţile aflate în afara teritoriului Daciei romane au fost cucerite de romani şi nu au mai funcţionat ca centre de putere după declinul regatului lui Decebal. Referitor la teritoriul studiat de noi, aceasta este foarte probabil situaţia fortificaţiilor din Depresiunea Şimleului5. Finalul fortificaţiilor de pe valea Tisei, de la Malaya Kopanya şi Solotvino a fost propus de Kotigorosko odată cu cucerirea romană6. Există unele păreri care afirmă însă că aceste fortificaţii puteau fi distruse mai repede de popoarele germanice venite din nord7. Obiectul studiului nostru nu constă în clarificarea acestor Probleme legate de evoluţia culturii materiale din sec. II-V în spaţiul nord-vestic al României 2 Lucrarea a fost realizată în cadrul grantului Autoritatea Naţională pentru Cercetarea Ştiinţifică CNCS-UEFISCDI, număr proiect PN-II-ID-PCE-2011-3-0158. 3 Dumitraşcu, în cadrul tezei de doctorat, a delimitat vestul şi nord-vestul României pe Crişana şi Maramureş (Dumitraşcu 1993, 26). Aceeaşi concepţie a fost continuată în cadrul sintezei Istoria Românilor 2001 (Dumitraşcu 2001, 441, fig. 51.) Harhoiu, în opera sa privind prelucrarea descoperirilor din prima epocă a migraţiilor, tratează „vestul României” ca o unitate geografică din care fac parte Banatul, Câmpia Crişului şi Câmpia Someşului (Harhoiu 1998,151). 4 Stanciu 1995, 139-140; Stanciu 1997, 167; Matei/Stanciu 2000, 10. 5 Pop 2006, 97. 6Kotigorosko 1991, 107-108. 7 Nemeth/Rustoiu/Pop 2005, 22. 345
