Marta, Liviu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 29/1. (2013)
Carol Kacsó: Descoperiri de metale din Bronzul timpuriu şi mijlociu in Maramureş
Nu se poate preciza nici zona din care provine. O regiune întrucâtva apropiată în care este prezent un astfel de ac este Slovacia. Piesa de la Vel’ky Grob, decorată pe cap şi în porţiunea superioară a tijei şi prevăzută cu urechiuşe laterale, aparţine inventarului unui mormânt al grupului Nitra (Novotnă 1980, 28, nr. 72, pl. 2, 72). Lipsesc însă alte indicii asupra unor posibile legături în Bronzul timpuriu între Maramureş şi Slovacia de Sud-Vest. Astfel de indicii lipsesc şi în privinţa unor relaţii cu Transdanubia, unde confecţionarea acelor cu capul în formă de vâslă este atribuită unui centru local, neinfluenţat de producţia acestui tip în Austria şi Germania de Sud (Novotnâ 1980, 28; Szathmări 1988, 76). Printre piesele de bronz cu o răspândire teritorială extrem de mare se numără topoarele de tip Krténov. Piesele din Ucraina (Berezanska zupa [Jleccex 1922, pl. 4, 48], Zabolotov [Klochko 1993, fig. 1, 3]), Transilvania (Apa [Soroceanu 2012, 17-20, pl. 4, 2 cu literatură], Hărman [Soroceanu 2012, 46-49, pl. 15, 2 cu literatură]) şi Banat (Vrsec [Brukner et al. 1974, nr. 167]), la care se adaugă toporul din Maramureş sunt exemplarele cele mai estice ale acestui tip, concentraţia lor maximă aflându-se în regiunea Dunării Mijlocii. Problematica topoarele de tip Krténov a fost abordată în numeroase studii, fiind discutate originea, răspândirea, tipologia, funcţia, încadrarea lor cronologică (Hăjek 1948; Pernicka/Podborsky 1959; Mozsolics 1967, 24 sqq.; Hănsel 1968, 55 sqq.; Vulpe 1970,66; Novotnâ 1970, 53 sqq.; Mayer 1977, 34 sqq.; Stuchlik 1988, 277 sqq.; Rihovsky 1992, 45 sqq.; Zeravica 1993, 48 sq.; Kovács 1994a, 121 sqq.; Sicherl 1996, 291; Schalk 1998, 41 sq.; Neugebauer-Maresch/Neugebauer 2001; David 2002, 327 sqq.; Lauermann 2003, 546; Nadbath 2004, 49; Moucha 2005, 67 sq.; Weinberger 2008, 56; David 2008, 220 sqq.; Chvojka et al. 2009, 611 sqq.). Toporul din Maramureş aparţine variantei cu ceafa de formă semicirculară şi tubul de înmănuşare canelat, definită drept varianta 1 (Hajek, Pernicka, Podborsky, Hănsel), varianta Al (Mozsolics), varianta Aa (Stuchlik), tipul 1 (Kovács), varianta A (Neugebauer-Maresch, Neugebauer), tipul Krténov (Novotnâ), tipul II, varianta Krténov (David), care reprezintă, potrivit părerii mai multor cercetători, categoria propriu-zisă a topoarelor de tip Krténov. Din punct de vedere cronologic, aceste topoare se încadrează în faza Reinecke Bronz A2 din Europa Centrală, respectiv în prima parte a Bronzului mijlociu din Transilvania. în această fază se înscriu şi toporul cu gaura de înmănuşare de la Sârbi, spada de la Obcina, apărătorul de braţ12 de la Biserica Albă, precum şi, eventual, inelul de aur de la Onceşti. Descoperirea de la Obcina, precum şi cea de la Piatra Şoimului-Moldova (Munteanu/Dumitroaia 2010) extind spre est aria de răspândire a spadelor de tip Apa. De la prezentarea monografică, în 1991, a spadelor din România, precum şi a spadelor cu mâner plin din Ungaria, tot în 1991, în care sunt detaliat discutate, cu o amplă bibliografie, problemele legate de acest tip (Bader 1991, 37-51; Kemenczei 1991, 8-10), au fost publicate, în afară menţionatelor descoperiri din Maramureş şi Moldova, şi alte spade de tip Apa din Bazinul Carpatic: Dunavecse (Kovács 1994b, 51 sqq., fig. 1-2), Fájsz (Kovács 1994b, 54, fig. 5, 1) „Râul Topl'a”-Slovacia de Est (Bartík/Furmánek 2004; Ozdin 2004), Sebeş-Transilvania (Totoianu 2005), ele fiind din nou analizate şi în alte studii (Kovács 1992; v. Quillfeldt 1995, 25-30; Harding 1995, 70; Sicherl 1996; Hănsel 2000; David 2002,369-377; Schulz 2006,219; Falkenstein 2007,39; Bergerbrandt 2007, 96, 126; David 2010, 443-446; Jaeger 2010, 324). Cercetările mai vechi şi mai noi indică ca cea mai probabilă zonă de origine a acestor spade Bazinul Carpatic. în prima parte a Bronzului mijlociu a fost confecţionat şi toporului cu disc de tip A2 de la Săpânţa, care a fost depus în pământ însă într-o etapă ulterioară, aşa cum indică piesele cu care este în asociere, bronzuri tipice pentru depozitele de tip Koszider, datate în Reinecke (modificat) B , respectiv în a doua parte a Bronzului mijlociu din Transilvania. Piesele cele mai caracteristice din depozitul IV de la Câmpulung la Tisa sunt topoarele cu disc. Detaliile furnizate de G. de Mortillet permit încadrarea acestor topoare în tipul B^ foarte probabil varianta Ighiel. Topoarele de tip B[ sunt prezente în depozitele de tip Koszider şi în aşezări şi morminte contemporane acestui tip (Vulpe 1970, 76 sq.). Alte piese din depozitul de la Câmpulung la Tisa, precum brăţările deschise, brăţările spiralice, butonii calotiformi au, de asemenea, analogii în depozitele de tip Koszider. Descoperiri de metale din Bronzul timpuriu şi mijlociu în Maramureş 12Există numeroase reprezentări plastice care arată că apărătoarele de acest fel erau purtate pe picior, vezi Emődi 2011. O altă piesă cu reprezentarea clară a apărătorului pe picior provine de la Oarţa de Jos-Vâlceaua Rusului (Kacsó 2004, pl. XLVIII, 7). 151
