Marta, Liviu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 29/1. (2013)

Tudor Soroceanu: Un sătmărean de talie internaţională: Tiberiu Bader la împlinirea vârstei de 75 de ani

pe soţia sa Enikő şi pe cele două fiice, Helga şi Emese. Noul mediu îi era deja într-o oarecare măsură cunoscut, primindu-1 cu prietenie şi oferindu-i, după o perioadă de tranziţie ca şef de şantier arheologic, un loc de muncă permanent, şi anume conducerea Muzeului Celţilor din Hochdorf. în această calitate el a contribuit considerabil nu numai la reorganizarea expoziţiei de bază a Muzeului celţilor din Hochdorf, ci şi la reconstrucţia ideală a celebrului mormânt tumular, de o bogăţie remarcabilă, al căpeteniei celtice, descoperit în această localitate.

Alte expoziţii care poartă amprenta lui Tiberiu Bader şi pe care le-a organizat la Hochdorf, unele itinerându-le până departe, chiar în Mongolia, au fost: Thraker und Kelten beidseits der Karpaten (2000- 2001), la care au fost prezentate piese valoroase din muzeele româneşti, printre care şi multe din muzeele de la Satu Mare şi Cărei, precum şi Bernstein- und Glasschmuck aus Novo Mesto Slowenien (2003), Silber der Illyrer und Kelten im Zentralbalkan (2004-2005) sau Dreitausendjahre Vorgeschichte. Meisterwerke der Metallzeit im Kontinentalen Kroatien (2008-2009).

Cercetarea preistoriei, reprezintă, după părerea noastră, componenta principală a activităţii celui pe care îl omagiem aici, fiind şi cea mai durabilă. Lista publicaţiilor vorbeşte de la sine despre bogata paletă a domeniilor sale de investigare. Centrul de greutate îl constituie, spre bucuria noastră aproape egoistă, prelucrarea remarcabilă, deosebit de meticuloasă, a descoperirilor de metal din epoca bronzului şi din Hallstatt-ul transilvănean, dar şi din Vechiul Regat. Volumul PBF amintit mai sus, consacrat fibulelor, a fost completat în mod strălucit de prelucrarea spadelor din România, actualmente aflându-se sub tipar rezultatul tratării monografice a vârfurilor de lance, de suliţă şi de săgeată provenind din acelaşi spaţiu de investigare. Conlucrarea lui Tiberiu Bader cu specialiştii de înaltă clasă din echipa de la Prähistorische Bronzefunde, cea mai prestigioasă serie din lume în ce priveşte publicarea bronzurilor preistorice, a fost şi rămâne deosebit de armonioasă. Relaţiile personale excelente pe care le-a întreţinut şi continuă să le întreţină cu întemeietorul seriei, Hermann Müller-Karpe, dar şi cu urmaşii lui la conducere, Albrecht Jockenhövel şi Wolf Kubach, s-au concretizat în volume temeinic alcătuite, oferindu-ne tuturor nişte instrumente de lucru demne de toată încrederea: în acest chip el a alcătuit pentru alte categorii de bronzuri (alături de topoare, securi, seceri şi podoabe de braţ şi de picior) din actualul teritoriu al României o documentaţie exemplară şi o prelucrare de înalt nivel. Această colaborare a avut şi darul de a influenţa favorabil latura profesională a lui Tiberiu Bader: realizarea volumelor sale de fibule, spade, de vârfuri de lance şi de săgeţi reprezintă în devenirea lui ştiinţifică trei trepte fiecare superioară celei precedente. Verificarea cât mai completă şi meticuloasă a pieselor originale (autorul a folosit aproape fiecare sesiune de comunicări a diferitelor muzee pentru documentare!) şi a surselor bibliografice, clarificarea condiţiilor de descoperire şi includerea pieselor din România în contextul general al categoriilor, conferă acestor volume ieşite din pana lui Tiberiu Bader un loc deosebit printre volumele cu caracter asemănător.

Extrem de tentantă mi se pare şi întrebarea -temerară de altfel-, care ar fi caracteristica principală a colegului sărbătorit. Răspunsul pe care îl pot da este că ea constă în apartenenţa la o minoritate. Aş îndrăzni chiar să afirm, că acest statut de minoritar l-a însoţit, într-o manieră complexă, de-a lungul întregii sale vieţi. Trebuie menţionat de la bun început că el aparţine unei minorităţi naţionale, chiar uneia duble: germană prin origine şi maghiară prin instrucţia primită. El aparţine astfel şi unei alte minorităţi printre colegi, care mai posedă cele trei limbi de bază în care a fost redactată bibliografia de specialitate referitoare la preistoria transilvăneană şi îndeosebi la epoca bronzului. Datorită acestui fapt, el a devenit şi un exemplu incomod pentru cei care sunt de părere că pot neglija sau chiar exclude capitole întregi ale istoricului cercetărilor, fără consecinţe negative deosebite pentru calitatea cercetării.

Tiberiu Bader face de asemenea parte dintr-o minoritate prin capacitatea sa de a-şi urmări scopul, prin fidelitatea sa faţă de drumul profesional ales. întreaga sa existenţă şi activitate ne arată în mod exemplar că cercetarea este o pasiune sănătoasă de o viaţă, o chemare şi nu doar un mijloc de a-ţi câştiga pâinea, un job. Sau de a face carieră. Colegul nostru a fost ajutat în acest sens de curiozitatea sa ştiinţifică disciplinată, adică felul lui de a munci; urmarea benefică a acestui fel de a gândi a fost strădania spre desăvârşire. în ciuda unor greutăţi şi ocolişuri, el a înnotat împotriva curentului, mai cu seamă împotriva curentului unor tendinţe nesănătoase din cercetarea zilelor noastre. Prin aceasta face parte încă o dată dintr-o minoritate.

Prin capacităţile sale diplomatice colegul nostru este de asemenea reprezentantul unei grupări

12