Virag, Paula et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 28/2. (2012)

Istorie

Diana légár

constata că atitudinea nobililor de Csarnavoda este în general una prudentă, care se bazează pe evitarea legăturilor cu cei ce dominau în mod evident comitatul Ugocea în acea perioadă. Astfel, nobilii de Csarnavoda (ca şi cei de Ujhely, asemănători din punct de vedere al statutului) nu devin niciodată familiarii membrilor familiei de Perény26 27, dar nici nu intră vreodată într-un conflict deschis, de amploare, cu acesta. O atitudine ofensivă a familiei de Csarnavoda ar fi provocat probabil un răspuns pe măsură din partea nobililor de Pereny, al cărui preţ putea deveni greu de plătit. încercările nobililor de Csarnavoda în acest sens şi efectele lor pot fi foarte sugestive.

în anul 1478, regele porunceşte autorităţilor competente să ancheteze cele două plângeri ale lui loan de Perény, conform cărora nobilii din familia de Csarnavoda i-au produs pagube materiale şi umane pe moşiile Batard (Balharcf) şi Gherţa Mică (Alsogerc^e)11, din comitatul Ugocea, precum şi în pădurile Zarbabon şi HodorlygetÂ28 care, deşi aparţineau de moşia Băbeşti, erau în proprietatea sa. Cele două plângeri dau naştere la două procese cu aceiaşi protagonişti, care se desfăşoară în paralel şi a căror rezultat poate fi foarte relevant pentru rolul pe care îl joacă diferenţa de statut. Ceea ce atrage atenţia în primul rând este rapiditatea cu care s-au desfăşurat procedurile juridice. Astfel, porunca regală a fost emisă pentru ambele anchete în aceeaşi zi: 12 noiembrie 147829. Raportul comitatului privind finalizarea anchetei în cazul Batardului şi al Gherţei Mici datează din 22 noiembrie30, iar al conventului din Leles privind pagubele în pădurile Băbeştiului din 28 noiembrie31. în 22 ianuarie 147932, acuzaţii din familia de Csarnavoda sunt deja convocaţi în mod oficial în faţa instanţei de judecată. Hotărârea în procesul pădurilor survine în acelaşi an, în luna august, şi nu este neapărat în defavoarea nobililor de Csarnavoda33, decât dacă presupunem (cum ar fi firesc) că o parte a terenului disputat a fost scos, ca urmare a sentinţei, din moşia Băbeşti, ai cărui proprietari erau cei din familia de Csarnavoda. Decizia referitoare la pagubele din Batarci şi Gherţa Mică datează din anul 1482, şi este destul de dură pentru familia de Csarnavoda: ei plătesc, pentru crimele comise, 80 de florini şi se obligă în numele iobagilor lor că aceştia vor compensa material pagubele produse iobagilor lui Perényi.34 loan şi Egidiu de Csarnavoda anulează cu această ocazie toate documentele referitoare la proces35, arătându-se astfel satisfăcuţi cu decizia luată. Din informaţiile pe care le avem la dispoziţie, între familia de Csarnavoda şi familia de Perény nu au mai avut loc conflicte (nici chiar mici ciocniri, cum au fost cele prezentate) care să ajungă în faţa tribunalului.

în ceea ce priveşte relaţiile cu nobilii mici din comitat, trebuie spus că aceştia reprezentau, în primul rând, baza de selectare al familiarilor. Nu cunoaştem după nume prea mulţi familiari ai familiei de Csarnavoda,36 însă existenţa lor este menţionată în mai multe rânduri, mai ales cu prilejul unor expediţii de jaf pe moşiile altor nobili37. Astfel, mai multe feţe bisericeşti se plâng în 1401 că au fost atacaţi şi jefuiţi de Gheorghe, fiul lui Ştefan de Csarnavoda şi de familiarii acestuia, în timp ce străbăteau moşia Csarnavoda38. Atunci când sunt numiţi, familiarilor le este menţionat în mai multe cazuri doar prenumele, devenind astfel greu de identificat, în 1412, acelaşi Gheorghe de Csarnavoda, însoţit şi ajutat de familiarul său, Ştefan (dictus Dwch) a răpit iobagii nobililor de Vaja (IVaj), ducându-i pe propria moşie39. în 1413, sunt menţionaţi Torna şi Dominic, familiarii

26 Rolul de familiari (sau o relaţie asemănătoare celei de protector-protejat) al nobililor de Csarnavoda poate fi presupus, în opinia noastră, în relaţia dintre (viitoarea) familie Csarnavoda şi puternicul baron Amadeus Aba. In 1312, loan, Ştefan, Toma şi Gheorghe se plâng că, după moartea lui Aba (post mortem Omodeipalatini), nobilii din vecinătate, coalizaţi, le-au atacat moşia; Nagy Imre (coord.) ş. a., op. cit.,vol. I, doc. 163. Faptul că vecinii au aşteptat moartea lui Amadeus Aba sugerează că nobilii de Csarnavoda s-ar fi bucurat de protecţia acestuia.

27 MOL, DL 81818.

28 Tringli István (coord.), A Perényi család levéltára 1222-1526 (Arhiva familiei Perényi 1222-1526), Budapest, 2008, doc. 580.

29 MÓL, DL 81818 şi Tringli István (coord.), op. át., doc. 580.

30 MOL, DL 81814.

31 MOL, DL 70985.

32 MOL, DL 81818.

33 Pădurile sunt divizate între familia de Csarnavoda şi cea de Perény.

34 MOL, DL 70997.

35 MOL, DL 70996.

36 Familiaritatea se întâlneşte în documente cel mai frecvent în secolul al XV-lea. Ne referim doar la familia de Csarnavoda pentru că aceştia erau singura familie care mai exista dintre descendenţii ramurii de Satu Mare-Ugocea a neamului Káta.

37 Relaţia de familiaritate era utilizată se pare cel mai des în cazul actelor violente, familiarii funcţionând ca un fel de gardă personală a stăpânului. Diana Iegar, „Relaţia de familiaritate în Ugocea secolului al XV-lea”, in Satu Mare. Studii şi comunicări, 2008, p. 17-18.

38 Mályusz Elemér (coord.), Zsigmond-kori oklevéltár (Documente din perioada lui Sigismund de Luxemburg), voi. II, Budapest, 1956, doc. 870.

39 Mályusz Elemér-Borsa Iván (coord.), Zsigmond-kori oklevéltár (Documente din perioada lui Sigismund de Luxemburg), voi. III, doc. 2125.

14