Virag, Paula et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 28/2. (2012)

Istorie

Diana légár

sunt delimitate, lipsa contactului direct nu încurajează manifestări violente sau încălcări de proprietate, ca şi în cazul neamului Gutkeled. Rivalitatea începe să se manifeste mult mai târziu, însă în acest caz este vorba de o concurenţă între familii descendente din cele două neamuri, şi nu de neam ca un întreg. De altfel, conflictul dintre familia de Csarnavoda şi familia de Ujhely nu are nici o legătură cu neamurile din care provin cele două familii, ci cu rivalitatea care se manifestă în mod normal între familii nobiliare similare ca putere economică şi prestigiu social, şi care de obicei au moşii vecine.

Conflictul cu familia Ujhely, originară din neamul Hont-Pazmany, se naşte din încercarea familiei de Csarnavoda de a recupera moşia Keresztur7. In anul 1421, doi membri ai familiei de Ujhely, în coaliţie cu familia Zovard de Ardo interzic nobililor de Csarnavoda să ocupe moşia Keresztur, invocând motivul vecinătăţii8 *. Aflăm mai târziu că Petru de Ujhely a dus procesul în faţa curiei regale, unde a şi câştigat5. Conflictul existent deja între cele două familii se abrutizează probabil cu această ocazie, iar Egidiu de Csarnavoda reacţionează dur, prin uciderea rivalului în faţa căruia pierduse10 11. în scurt timp, obiectul disputei, moşia Keresztur, este recuperată tot prin forţă de Dominic şi Egidiu de Csarnavoda11, la sfârşitul anului 1461. Conflictele pe care le-ar fi putut deschide omorul sunt aplanate cu destulă uşurinţă de Egidiu de Csarnavoda. Acesta nu ripostează în nici un fel, primind iertarea regelui în anul 146112 13 şi a rudelor compensate financiar în anul 147615. în ceea ce priveşte moşia Keresztur însă, familia de Csarnavoda nu cedează atât de uşor: după ce ocupaseră forţat moşia, aceştia descoperă şi un argument juridic, şi anume că nu s-a ţinut cont de contrazicerile vecinilor atunci când s-a decis restituirea moşiei către familia de Ujhely14. Nu s-a păstrat, se pare, sentinţa finală a procesului reluat, dar perseverenţa familiei de Csarnavoda a dat totuşi roade: în anul 1483, moşia figurează printre posesiunile acestora15.

Un alt neam cu ai cărui descendenţi intră în contact familiile din neamul Kâta este Kaplony (de origine din Căpleni, comitatul Satu Mare). După ce în secolul al XIV-lea, din cauza distanţei, nu au avut loc ciocniri între cele două neamuri, primele conflicte se nasc în secolul al XIV-lea, când familia de Vetiş, descendentă din neamul Kaplony, îşi stabilizează centrul domeniului în zona localităţii cu acelaşi nume. Din nou relaţia de vecinătate dintre cele două neamuri, completată de tentativele familiei de Vetiş de a se extinde spre nord, spre Ugocea, este cea care provoacă tendinţele conflictuale. Primul contact l-a avut, după informaţiile noastre, Petru Zonga de Vetiş cu loan de Lazuri. Acesta din urmă i-a zălogit lui Zonga moşiile Porumbeşti şi Keresztur16 într-o tentativă disperată de nu se ruina în cadrul procesului cu familia de Varda. A rămas însă pe seama familiei de Csarnavoda datoria de a recupera moşiile zălogite de la cel acuzat de rea-credinţă17. Conflictul referitor la Porumbeşti şi Keresztur s-a amânat şi apoi a fost aplanat (cu victoria aparentă a familiei de Csarnavoda), însă cele două familii au ajuns să se apropie, contractând între ele alianţe matrimoniale. Chiar aceste înrudiri prin alianţă au fost însă motivul conflictului îndelungat între familiile de Csarnavoda şi de Vetiş, care a debutat în anul 143518 19. La adunarea nobiliară desfăşurată în acel an la Karas, Ştefan, fiul lui Ambroziu de Vetiş s-a plâns că membrii familiei de Csarnavoda îi datorează partea cuvenită după mama şi bunica sa din moşiile de cumpărare ale familiei15, precum

7 Moşia Keresztur fusese zălogită lui Petru Zonga de Vetiş de către loan de Lazuri; Nagy Imre (coord.) ş. a., op. dt., voi. I., doc. 336.

8 MOL, Mohács Előtti Gyűjtemény, Diplomatikai Eevéltár - DL (Arhivele Naţionale ale Ungariei, Colecţia documentelor de dinainte de Mohács, A.rhiva Diplomatică - DL), DL 38243.

5 Victoria juridică a lui Petru de Ujhely are loc cel mai probabil în anul 1461. Deşi sentinţa regală nu se păstrează, o plângere ulterioară, datând din 1462, plasează destul de precis evenimentul în timp; MOL, DL 38243.

10 Omorul este relatat fără detalii într-un document din anul 1461; MOL, DL 81928.

11 Membrii familiei de Ujhely redactează o plângere cu această ocazie; MOL, DL 38339.

12 Regele îi acordă lui Egidiu iertarea, cu condiţia ca acesta să compenseze material omorul în schimbul unei sume stabilite de comun acord cu urmaşii legitimi ai victimei; MOL, DL 81928.

13 In 1476, Nicolae, fiul lui Petru de Ujhely, în numele fraţilor săi şi a femeilor din familie, declară că Egidiu de Csarnavoda a compensat moartea tatălui său, plătind 250 de florini; MOL, DL 38387.

14 MOL, DL 38355.

15 MOL, DL 13959.

16 Nagy Imre (coord.) ş. a., op. dt.,voi. I, doc. 336.

17 Fiii lui loan de Csarnavoda reclamă faptul că Petru Zonga de Vetiş şi-a luat drepturile asupra celor două moşii, fără a plăti însă suma datorată; Ibidem.

18 începutul conflictului este relatat în documentul conţinând decizia finală a procesului, redactat în anul 1483; MOL, DL 13959.

19 Moşiile de cumpărare se împărţeau în mod egal între descendenţi, indiferent de sex. Pretenţiile lui Ştefan de Vetiş sunt însă foarte ridicate: moşiile enumerate ca proprietăţi achiziţionate, din care el solicita o parte consistentă, erau de fapt aproape toate moşiile familiei Csarnavoda, care moştenise între timp averea familiilor rude (de Lazuri şi de Vasvari). Ibidem.

12