Virag, Paula (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 27/2. (2011)
A. Istorie-cultură-artă
Dancu Pál în scrisoarea nr. 1692/14.10.1859 - Episcopul Haas anunţă Locotenenţa Regală că Martin Culen şi-a început activitatea. In scrisoarea nr.1764/10.10.1859, Episcopul Haas îl înştiinţează pe Martin Culen despre confirmarea în postul de director. Prin scrisoarea Episcopului Haas către Locotenenţa Regală cu nr. 1925/31.10.1859 - pe baza notei 15217 din 08.10.1859 a Locotenenţei cu referire la 1692/1859 şi 1806/1859, Martin Culen este confirmat pe postul de director, solicitându-se acordul pentru retribuirea acestuia. Ministerul Instrucţiunii transmite ordinul 2.952 din 23 septembrie 1859 episcopului Michael Haas, aducându-i la cunoştinţă seriozitatea cu care se vor susţine examenele de bacalaureat, desfăşurate în limba germană, oral şi scris. Se cere ca episcopul să-i îndemne pe profesori în a găsi metodele cele mai adecvate însuşirii limbii germane. Guvernul n-a avut încredere în corpul profesoral, fapt pentru care 1-а numit director pe Martin Culen. în şedinţa din 2 noiembrie 1859 a impus ca istoria naturii, fizica şi matematica să se predea în limba germană, pentru ca liceul să nu-şi piardă dreptul de publicitate la Ministerul Instrucţiunii. Martin Culen a refuzat înscrierea în clasele superioare ale liceului, a elevilor din gimnaziile inferioare din Baia Mare şi Cărei, pe considerentul că nu cunosc suficient limba germană. A introdus totodată limba germană în corespondenţa oficială şi în întocmirea matricolelor şcolare4. în scrisoarea nr. 2421/12.12.1859, Martin Culen îl informează pe Episcopul Haas că de la preluarea postului de director, din Octombrie a sesizat prin memoriul din noiembrie despre carenţele constatate la Liceul din Satu Mare, mai ales faptul că la matematică, fizică, ştiinţe naturale nu se folosesc manualele prevăzute în programa şcolară prevăzută de Minister. A insistat, simultan cu folosirea cărţilor în limba maghiară, asupra introducerii manualelor în limba germană, pentru ca elevii să facă faţă cerinţelor bacalaureatului susţinut în limba germană. In scrisoarea nr. 2421/24.12.1859, Episcopul Haas transmite către Locotenenţa Regală problemele sesizate de Martin Culen amintind carenţele de cunoştinţe ale elevilor proveniţi din gimnaziile din Cărei şi Baia Mare. în scrisoarea nr. 1924/1.11.1859, Martin Culen mulţumeşte Episcopului Haas atribuirea sarcinilor sacerdotale în cadrul diecezei. In locul lui Anton Mayerhold, refractar cauzei naţionale române, ajunge astfel director Martin Culen, care s-a dovedit a fi înţelegător studiului limbii române în liceul sătmărean. Prin ordinul nr. 15839 din 7 noiembrie 1859, Locotenenţa Regală comunică prin inspectoratul general Oradea, că ministerul aprobă predarea limbii române ca obiect de studiu începând cu anul şcolar 1859-1860. Pe postul de profesor de limba română a fost numit, la 12 octombrie 1859, protopopul Petru Bran. în articolul „Limba română în gimnaziul din Satu Mare” din revista „Foaia pentru minte, inimă şi literatură” cu nr. 38, din octombrie 1859, acesta mulţumeşte pentru ajutorul acordat de Michael Haas şi Martin Culen pentru introducerea studiului limbii române 5. Prin ordinul nr. 58244 din 21 octombrie 1861, emis de Consiliul Locoteneţial Regal, liceul catolic din Satu Mare devine mixt, cu limba de predare maghiară şi română. Corpul profesoral a protestat împotriva aplicării ordinului, afirmând că numărul mic de elevi români nu justifică acest lucru. Consiliul Locotenenţial Regal a emis la 12 februarie 1859 ordinul nr. 75207, prin care reafirmă că limba română este egală cu limba maghiară6. în scrisoarea nr. 1737/2.09.1861, Martin Culen îl informează pe episcop că diriginţii celor patru clase ale ciclului inferior al Liceului constată cu bucurie adaptarea elevilor la noile manual şcolare, în schimb elevii din clasele superioare au dificultăţi. Scrisoarea nr. 1700/7.08.1861 conţine Plângerea către Locotenenţa Regală din partea lui Nagy Vince, directorul şcolii elementare catolice din Satu Mare, privind corijenţa fiului său la limba maghiară şi ştiinţe naturale la sesiunea de vară a bacalaureatului. Acesta reproşează că fiul său, la gramatica maghiară a uitat în anii de studiu din liceul sătmărean cele însuşite la şcoala elementară, învinovăţind pentru aceasta conducerea liceului. 4 Lucia Munteanu, Gh.Socolan, Liceul “Mihai Eminescu" Satu Mare-1634-1994, Imprimeria de Vest, Oradea, p. 24. 5 V. Scurtu, Petru Bran un luptător al trecutului românesc din Satu Mare, Tipografia Presa Liberă, Satu Mare, 1939. 6 Sarmaságh Géza, A szatmári kir. katolikus főgimnázium története, Pázmány sajtó, 1896. 46
