Virag, Paula (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 26/2. (2010)
C. Arta
Pictorul Sever Săsărman la 80 de ani Felicia Grigorescu L-am cunoscut pe pictorul Sever Săsărman în toamna anului 2008, cu prilejul unui popas al său la Satu Mare, ocazie cu care am primit oferta unei expoziţii, precum şi un bogat material de prezentare, adunat în două voluminoase cataloage personale. Anul expoziţional 2008 al secţiei de artă a Muzeului Judeţean Satu Mare şi-a încheiat programul expoziţional găzduind lucrările lui Sever Săsărman. Acţiunea s-a bucurat de un succes deosebit, vernisajul expoziţiei fiind însoţit de un scurt concert de vioară susţinut de Robert Kuşner, student al conservatorului clujean. în desfăşurarea evenimentelor s-a implicat şi Direcţia pentru Cultură Culte şi Patrimoniu. Au fost prezenţi, din partea oficialităţilor locale, primarul Iuliu Ilyés, vice-preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Ştef, preşedintele UAP Satu Mare, pictorul Eugen Munteanu, alţi membri ai Uniunii, presa locală, iubitori ai artei, un numeros public. Cu toţii au avut bucuria purificării într-o expoziţie cu puterea de a-1 transpune pe privitor într-o lume a inocenţei, ce mai păstrează tainicele legături ale cerului cu pământul, într-un timp când zurgălăii Crăciunului deveneau din ce în ce mai sonori. Sever Săsărman s-a născut în 7 iunie 1930, în satul năsăudean Nimegea de Sus, unde a făcut şi şcoala primară. Aceasta este perioada şi locul care cimentează tiparele sale existenţiale. Aceste tipare vor naşte atâtea şi atâtea secvenţe-guaşe, ce înşirate, constituie filmul unei magnifice copilării dintr-un sat năsăudean, în care copilul-păstor are fraţi şi surori, are o casă şi o curte cu găini, cu înţelepte oi ale soarelui şi capre ale lunii, are calul său, are taina pădurii cu lupi şi pacea păşunii pe care dormitează plăvanii într-o după amiază, are galopul luceafărului călăreţ, are florile câmpului şi pădurilor şi apelor şi cerului şi sufletului şi culorilor, are sacramentul căsătoriilor, are sarcinile şi rostul copilului ce s-a ridicat copăcel, care prin ceea ce îi oferă universul său, devine natural axis mundi. Sever Săsărman, un poet al culorii şi al liniei, este chiar şi un poet al cuvântului atunci când mărturiseşte despre copilărie, părinţi sau arta sa: „ Părinţii ne-au îngrijit cu mare dăruire şi căldură, dragoste şi muncă. Iubirea, ei nu o exprimau prin cuvinte, ci prin tot ce făceau pentru copiii lor. Era o iubire sacră tainică”1, sau ’’Poezia şi pictura îşi au rădăcinile în perioada copilăriei, amândouă m-au fascinat şi mă încântă încă. Aşa a început drumul artei, un drum fără întoarcere, fără popas”2. Dar, să remarcăm şi filozofia şi rafinamentul titlurilor lucrărilor sale: Copilăria amintirii, Portretul unui vis, Umbra unui vis, Privirea unei frunze, Durerea timpului, Frunza norocului sau Florile culorilor. Liceul îl face la Năsăud, unde este descoperit talentul său, dar pentru asigurarea posibilităţilor financiare dezvoltării şi împlinirii acestui har, este îndrumat spre Facultatea de Drept. Viaţa lui s-a împărţit, timp de peste un sfert de veac, între magistratură şi pictură, îşi începe traseul expoziţional în 1962 într-o expoziţie colectivă la Arad, unde va deschide şi prima expoziţie personală, în 1965. Au urmat alte expoziţii în ţară, aproape anual, până în 1982, când s-a stabilit în Elveţia. Din 1974, Sever Săsărman iese cu nenumărate expoziţii în spaţiul european la: Sankt Gallen, München, Lugano, Paris, Sulmona, Palermo, Roma, Materra, Pompei, Casaimaggiore, Napoli, Cosenza, Parma, Triest. în 1979, trece Atlanticul la Québec şi, apoi, la Dallas, în expoziţii de artă europeană, iar, în 1993, creaţia sa ajunge la Osaka. Evenimentul de la Satu Mare prin care artistul reia seria expoziţiilor din România, ne prezintă două ipostaze total diferite ale creaţiei sale. Pe de o parte, repetate reveniri în amintire, în care, deşi nelegată întotdeauna, forma nu dispare, în transparenţele 1 Sever Săsărman, Mărturisiri, Catalog Sever Săsărman, Editura Reves, Varese, 2004, p. 213. " Ibidem, p. 214. Satu Mare - Studii şi Comunicări, nr. XXVI / II, 2010
