Virag, Paula (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 26/2. (2010)

D. Restaurarea, conservarea şi investigarea patrimoniului cultural

Adela Dobrescu

impregnată cu carboximetilceluloza (CMC) 3% şi întinsă pe masa de sticlă. Peste pânză am suprapus fusta şi am impregnat cele două materiale cu CMC 5%, ceea ce a dus la lipirea celor două straturi. După uscare am presat cele două materiale sub sticlă peste care s-au adăugat greutăţi, pentru a obţine o lipire cât mai corectă. Lipirea s-a realizat greu deoarece postavul este gros. Totuşi, după presare, am obţinut o întindere şi o lipire satisfăcătoare.

S-a trecut la consolidarea celor două straturi, pe gherghef, cu ajutorul firelor de mătase. Pasul brăduleţ a fost folosit pentru consolidare. Etapa următoare a fost cea a consolidării dantelei pe vechile urme, care erau vizibile.

După terminarea acestei etape am trecut la croirea creplinei şi vopsirea ei în aceeaşi culoare cu pânza de bumbac. După uscare am lipit creplina cu CMC de corpul fustei şi am trecut la consolidarea ei cu fire de mătase. Fusta era acum formată din trei straturi: pânza de bumbac, postavul şi creplina.

Consolidarea cu creplină a avut un triplu avantaj:

❖ primul a fost acela că diferenţa dintre bucăţile lipsă şi restul fustei s-a redus

considerabil;

❖ consolidarea cu creplină a omogenizat culoare fustei;

❖ consolidarea cu creplină oferă fustei protecţie.

Următorul pas a fost cel al realizării fustei. Pe postav erau vizibile urmele vechilor pliuri ale fustei. Am hotărât ca noile pliuri să nu meargă pe aceste urme deoarece în acele locuri postavul era slăbit şi, în timp, sub greutatea fustei, era posibil să apară rupturi. Am pliat materialul acolo unde a fost posibil. Greutatea fustei ne-a determinat să-i adăugăm un element în plus pentru a o putea menţine în parametrii normali, pentru a evita deformările care ar fi putut surveni în timp. Am realizat două bretele pe care le-am ataşat fustei, bretele, care pe spatele manechinului, se încrucişau pentru a oferi o mai mare stabilitate fustei, atunci când urma să fie etalată. După realizarea celor doua bretele (din acelaşi material de bumbac ca şi suportul) le-am prins betelia fustei.

Am cusut tivul fustei şi l-am întărit cu o bucata de sârmă Wipla pentru a ajuta fusta să-şi menţină forma rotundă, în partea de jos.

Bibliografie:

Eleonora Roşu, Adela Dobrescu; Complexul textil arheologic de la Hodod - în Sesiunea internaţională de restaurare-conservare, Editura Muzeului Sătmărean, Satu Mare 1997.

Földi-Dózsa Katalin, Le costume de cour de hongrois, ín Kiállítási katalógus. Musée Camevalet, Paris, 2001.

F. Dózsa Katalin, Egy 18. századi, a 19. század végén átalakított magyar díszruha, Restaurálási tanulmányok, Magyar Múzeumi Egyesület, Budapest, 2004.

Boehn von Max-Die Mode. Menschen und Mode in achtzehten Jarhundert, München, 1928.

The restoration of a XVIII century lady costume

Abstract

The paper presents the restoration of a very beautiful costume (1733), discovered in Hodod (Satu Mare County), in a tomb. The costume consists of: a corset, 2 veils, small pieces of lace, a skirt and a belt. The first and the most important thing were to stabilize and preserve the materials. The restoration work lasted several years. Each piece of the costume was restored separately depending on the materials and their conservation status. The most beautiful piece is the corset this is made of natural silk and decorated with silver thread lace. The skirt is made of wool and is decorated with a cotton lace. The costume is exposed in the permanent exhibition of the Satu Mare County museum.

222