Virag, Paula (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 26/2. (2010)
A. Istorie
Stat şi biserică. Strategii şi mijloace de regermanizare a şvabilor sătmăreni O călugăriţă care cunoştea limba germană a predat la secţia germană, dar mişcarea nu s-a mulţumit cu aceasta. O influenţă în alegerea educatorului le-ar fi permis selectarea unei persoane care, pe lângă munca de educare, ar fi desfăşurat şi o activitate de agitator. Mulţumită propagandei şvăbeşti, un an mai târziu numărul copiilor înscrişi la secţia germană a ajuns la 95. Un singur cadru didactic era insuficient pentru educarea tuturor, astfel încât Gaiiamt a obţinut dreptul de a alege cea de a doua persoană, cu condiţia să-i asigure întreţinerea. Deşi desfăşura o activitate intensă de agitator, noul cadru didactic s-a dovedit un bun pedagog, ajungând la rezultate bune cu copiii nevorbitorii de limba germană, conform unei înregistrări din anul următor. Anul 1934 a fost de importanţă majoră. Autorităţile nu au mai permis funcţionarea şcolii catolice, astfel încât părinţii au fost nevoiţi să-şi înscrie copiii la şcoala de stat. Pedagogul susţinut de Gaiiamt a fost eliberat din funcţie, secţia germană rămânând astfel fără cadru didactic. Asociaţia şvăbească s-a folosit de influenţa sa şi a obţinut redeschiderea şcolii romano-catolice. Ca urmare a compromisului, în şcoala catolică au fost angajaţi trei pedagogi pentru secţia română şi doi pentru secţia germană. Gaiiamt-ul a fost însă nemulţumit pentru că la secţia germană preda o călugăriţă, astfel că şi-au transferat copiii la şcoala de stat, unde aveau dreptul de a alege pedagogul. Aceste condiţii au rămas neschimbate până la intrarea maghiarilor. în 1937 i s-a interzis preotului predarea religiei, deoarece acesta continua să folosească limba maghiară. în acelaşi an s-a decretat desfăşurarea slujbei în limba germană de două ori pe lună. Toate aceste măsuri au născut numeroase conflicte: la un anumit moment, cei care se împotriveau acestei măsuri au ieşit din biserică în timpul liturghiei în germană, în semn de protest. în 1940, maghiara a fost reintrodusă ca limbă de predare, deşi şcoala de stat secţia germană rămâne funcţională, deservită de un cadru didactic. Turulungul nu aparţine nici uneia dintre marile grupuri de localităţi şvăbeşti, fiind relativ izolat de restul satelor germane. încă din anii 1880, peste 2/3 din populaţie sau declarat de etnie maghiară, şvabii reprezentând 13% dintre locuitori. Până în 1910 numărul lor a scăzut la 5.44 45 Din punct de vedere al apartenenţei religioase, la începutul secolului XX 2/3 au fost romano-catolici, iar 1/3 greco-catolici. Conform Historiei Domus şi declaraţiei preotului, nimeni nu vorbea limba germană în 1918. Din anumite puncte de vedere, satul se aseamănă cel mai mult cu Ardudul, deoarece şi aici funcţiona o şcoală de stat încă dinainte de 1918, iar în şcoala catolică cadrele didactice erau călugăriţe.4:1 O altă caracteristică a satului consta în faptul că fiecare confesiune avea propria şcoală, astfel că, în afara şcolii romano-catolice, mai funcţiona una greco-catolică şi una reformată.46 Necesitatea introducerii limbii germane la începutul anilor ‘20 nu era atât de accentuată aici, probabil din cauza izolării satului. Astfel, în şcoala romano-catolică s-a predat în limba română până în 1925.47 După un an, invocând legea învăţământului, prezbiteriul a decis introducerea limbii maghiare. Anul 1928 a avut o importanţă majoră, deoarece începând cu acest moment autorităţile încep să insiste asupra introducerii limbii germane în şcoala confesională romano-catolică. Ca şi în celelalte localităţi, educatorii au fost citaţi şi ameninţaţi cu eliberarea din funcţie. Beneficiind de sprijinul episcopiei, prezbiteriul a insistat asupra 44 Varga E. 45 Toate datele referitoare la şcoala din Turulung provin din História Domus, astfel că acest fapt nu va fi menţionat cu fiecare ocazie. 46 Din punctul de vedere al limbii de predare, şcoala susţinută de Biserica greco-catolică maghiară ar merita o cercetare aprofundată. 47 După declaraţia preotului, Turulung a fost singurul sat în care introducerea limbii române în locul celei germane a fost permisă. 93
