Virag, Paula (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 26/2. (2010)

D. Restaurarea, conservarea şi investigarea patrimoniului cultural

Restaurarea unui costum de curte de secol XVIII

mătase naturală vopsită în culoarea panglicii după care a fost consolidată cu fire de mătase naturală. S-a optat pentru consolidarea pe un suport de mătase naturală deoarece după restaurare, panglica trebuia să reziste în susţinerea corsetului.

După restaurarea tuturor părţilor componente ale corsetului s-a trecut la asamblarea acestuia. Mai rămânea de rezolvat o problemă importantă: din bluza care completa partea superioară a costumului nu se păstrase decât o bucată foarte mică, care nu ne dădea nici un indiciu asupra croiului şi, în special, asupra mânecilor care conform studiilor erau bogate şi foarte frumos decorate4. Singura informaţie era cea asupra culorii. După o minuţioasă documentare am ajuns la concluzia că nu exista o bluză în adevăratul sens al cuvântului, adică o bluză ca o piesă distinctă. Corsetele la acea dată aveau ataşate mâneci şi alte accesorii care să dea impresia unei bluze. Prin urmare, am croit pentru partea din faţă a corsetului o bucată de mătase, în formă triunghiulară, care a fost ataşată prin coasere. De umerii corsetului au fost cusute două mânecuţe, din acelaşi material, încreţite şi prinse de-asupra cotului cu câte o panglică. La urmă, a fost ataşată în zig-zag şi panglica corsetului.

Descrierea fustei

După fazele conservării din fustă s-a păstrat:

❖ fusta în sine;

♦♦♦ dublura fustei;

❖ dantela de la poale.

Dimensiunile fustei: L=374 cm; 1=94 cm.

Fusta era realizată din postav, de culoare maro, iar la poale este ornată cu o dantelă din bumbac şi fire metalice. Fusta este amplă şi e încreţită la brâu, creţurile fiind prinse pe o betelie. în partea din faţă a fustei lipseşte o bucată mare (de formă patrulateră) şi este foarte interesant că marginile acestei forme sunt tighelite. Am putea deduce că această parte lipsea din croială, dar nu avem suficiente date care să ne ducă la o concluzie finală.

Fusta era dublată de un material destul de grosolan, pe alocuri peticit, din bumbac ţesut în legătura pânză. Sigur, se ridica problema dacă fusta era perechea corsetului. Corsetul era realizat din materiale fine, decorat cu dantele preţioase, pe când fusta era din postav, dublată de un material peticit. Sigur nu vom şti niciodată deoarece nu s-au păstrat date clare despre cavou şi familie. Sigur era mult mai logic ca fusta pereche a acestui corset să fie dintr-o mătase naturală decorată la rândul ei cu o dantelă preţioasă. Totuşi, ele au fost descoperite în acelaşi mormânt, mai mult în acelaşi sicriu. Dimensiunile corsetului corespund cu cele ale fustei. Concluzia este că ele au aparţinut aceleaşi persoane. Care a fost raţionamentul după care au împerecheat un corset de un rafinament deosebit cu o fustă de postav, rămâne încă un mister.

Restaurarea fustei

De la început, piesa a pus două mari probleme. O problemă era dantela, care avusese un atac biologic şi care, după scoaterea din criptă a sicriului a făcut ca rata deteriorării să fie una alarmantă. Prin urmare s-a apelat la un specialist în conservare care, după numeroase teste, a reuşit să determine natura atacului şi, prin urmare, să-l stopeze. Doresc să aduc mulţumiri doamnei Doina Darvaş, Muzeul Satului, pentru ajutorul dat la vremea respectivă pentru salvarea dantelei.

A doua provocare era dată de dimensiunile fustei, prin urmare restaurarea ei punea, în special, probleme de spaţiu, dar şi de tehnică.

După alegerea pânzei, care urma să fi suportul fustei, am trecut la vopsirea ei într-o nuanţă de maro, cât mai apropiată de cea a fustei. După vopsire, pânza a fost

4 Boehn von Max-Die Mode. Menschen und Mode in achtzehten Jarhundert, München, 1928.

221