Virag, Paula (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 26/2. (2010)
A. Istorie
File din istoria electrificării judeţului Satu Mare întreagă. Imediat după terminarea stării de război începe reconstruirea şi amplificarea instalaţiilor electrice, care este mult accelerată după 1948, când s-a făcut naţionalizarea întreprinderilor industriale. în perioada 1946 - 1948, se repune în funcţiune cazanul Steinmuler (montat în 1921, funcţionând cu lemne), apoi o maşină semistabilă cu abur de tipul Ricardo Wolf de 450 CP. în 1949 se pun în funcţiune două cazane de abur, unul utilizând ca şi combustibil păcură, iar celălalt cărbune. Anul 1950, după punerea în funcţiune a celui de a II-lea turbogenerator, este anul atingerii parametrilor de dinainte de război în producţia de energie electrică. După intrarea în vigoare a noului sistem de împărţirea administrativ teritorială a României (legea nr. 5/1950), în aşa numite regiuni şi raioane, o mare parte a actualului judeţ Satu Mare, a aparţinut regiunii numite iniţial Baia Mare, mai târziu Maramureş, având sediul la Baia Mare. Activităţile Uzinelor Electrice Satu Mare şi Cărei au fost preluate de compartimentul specializat al Sfatului Popular Regional Maramureş. Conducerea directă locală pe teritoriul judeţului nostru a fost exercitată în Satu Mare de întreprinderea Comunală nr. 2 Satu Mare, iar în Cărei de întreprinderea Comunală nr. 3 Cărei. Conducerea regională a asigurat, pe termen scurt, o dezvoltare interdependentă şi armonioasă a industriei energiei electrice. în perioada 1954 - 1960 se instalează încă două grupuri turbogeneratoare de câte 1050 kW. De asemenea, se construieşte o nouă centrală de rezervă cu un singur grup diesel de 2100 CP, de tip Shulzer, care a fost pus în funcţiune în 1958. Scopul imediat a fost alimentarea cu energie electrică a oraşului Cărei, a cărui Uzină Electrică de mult timp nu a mai putut satisface cerinţele actuale de energie electrică ale abonaţilor. Grupul electrogen a fost montat în Satu Mare, nu în Cărei, pentru a asigura o rezervă, pentru viitor, a consumatorii din Satu Mare. După construirea şi punerea în funcţiune, a primei Staţii de Transformare 110/35/6 kV Satu Mare (lângă ştrand) şi a primei Linii Electrice Aeriene 110 kV Baia Mare - Satu Mare, în luna mai 1961, judeţul Satu Mare a fost conectat la SEN (Sistemul Electroenergetic Naţional). Acest lucru este un moment marcant în istorie electrificării a judeţului. De acum înainte consumatorii au acces şi pot utiliza energia electrică generată în alte centrale din ţară. Fiind doar o singură legătură cu SEN şi fiind situată şi la capătul sistemului, nu s-a putut asigura de fiecare dată calitatea necesară a energiei electrice, în special cu privire la nivelul de tensiune corespunzător pentru fiecare consumatori. Din această cauză, încă mult timp au trebuit întreţinute şi ţinute în stare caldă agregatele de producere a energiei electrice. în aceea perioadă acestea au fost puse în funcţiune de mai multe ori din cauza unor deficite de putere în sistem, lucrări de întreţinere planificată, lucrări de reparaţii accidentale, necesitatea ridicării nivelului de tensiune în zonă etc. Grupurile electrogene diesel puteau fi puse în funcţionare la parametrii nominal în maxim 5-6 minute, iar turbogeneratoarelor necesitau o durată mult mai mare de punere în funcţiune, deoarece acestea necesitau punerea în funcţiune a cazanelor de abur şi prepararea aburului supraîncălzit de înaltă presiune. Turbogeneratoarele au fost puse în funcţiune rar, de obicei atunci când au fost planificate lucrări care au afectat sau putea să afecteze transportul normal de energie electrică din sistem. în anul 1968 la 30 septembrie a fost pusă în funcţiune şi predată în exploatare LEA-110 kV Satu Mare - Şărmăşag - Suplac care a fost cea de a doua legătură cu SEN. Acest lucru a contribuit la îmbunătăţirea continuităţii alimentării cu energie electrică a consumatorilor şi îmbunătăţirea calităţii privind tensiunea. Astfel, s-au realizat două legături cu sistemul energetic naţional. Traseul acestui obiectiv energetic, a fost astfel conceput să fie cât mai aproape de localităţile Cărei, Tăşnad, Supur unde au fost prevăzute 119
