Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 25/2. (2008)

B. Etnografie

Irina Liuba Horvat

Potrivit datelor din tabelul nr. 1, se observă că, pentru România cel mai mare număr de ucrainieni a fost înregistrat cu ocazia recensământului din 1992, când a fost declaraţi 65.472 de locuitori de etnie ucraineană. La polul opus se încadrează recensământul din 1930, când populaţia ucraineană, de pe teritoriul României, a fost de 45.875 locuitori. Aceeaşi curbă ascendentă se remarcă şi la nivel regional, pentru judeţul Maramureş, unde cel mai mic număr de ucraineni a fost înregistrat în 1930 (19.249), iar cel mai mare în 1992 (36.653).Se observă că, atât pentru întregul teritoriu al României, cât şi pentru judeţul Maramureş, numărul locuitorilor ucraineni scade în intervalul 1992— 2002. Acest lucru se datorează migraţiei forţei de muncă în străinătate sau plecării lor în zona Banatului şi a Sătmarului. Lucru este uşor de verificat şi din analiza datelor din tabel, unde se oservă că pe teritoriul judeţului Satu Mare, numărul ucrainenilor a crescut în perioada 1992-2002 cu 236. Mai trebuie menţionat faptul că, în Satu Mare, pe lângă localităţile Micula şi Dacia, Păulean, Traian, şi alte aşezări au început să fie populate de etnici ucraineni. Pentru judeţul Satu Mare, situaţia este total diferită faţă de cea a întregului teritoriu al României şi a judeţului Maramureş, pentru că numărul etnicilor ucraineni scade începând din 1930, când s-au înregistrat 3.439 ucraineni, iar la recensământul din 1956 s-au numărat doar 483. între 1956 şi 1977, numărul lor creşte cu 663 de persoane, fapt explicabil şi prin stabilirea de noi familii ucrainene din Maramureş, dar şi prin creşterea natalităţii în rândul familiilor ucrainene din cauza aderării lor la culte neoprotestante (informator Hrăzdac Ana, 70 de ani, Micula).

Ar mai trebui adăugat faptul că există o mare diferenţă între numărul populaţiei ucrainene din Maramureş şi cel din Satu Mare, în primul judeţ fiind mult mai mulţi ucraineni, multe sate fiind enclave, atestate documentar, chiar din secolul XIV.

Tabel JVa 2. Componenţa etnică a populaţiei din oraşele judeţului Maramureş şi Satu Mare în urma recensământului populaţiei din 2002.' 1

Comunele

judeţului

Nr.

populaţiei

stabile

Români

Maghiari

Ucrai

ncni

Ruteni

Rromi

Nemţi

Alţii

Nedecl

araţi

Municipii ţi oraşe (total)

268277

(52,6%)

224526

(83,7%)

35815

1.964

(0,73%)

56

(0,02%)

3636

1879

388

13

Municipiul

Sighetu

Marmaţiei

41219

32867

6513

1 225

(2,97%)

10

(0,02%)

448

101

53

2

Municipiul Baia Mare

137921

114213

20459

351

(0,25%)

46

(0,03%)

2092

475

275

10

Oraş

Vişeu de Sus

16879

14878

530

274

(L62)

0

70

1113

14

0

Oraş

Baia Sprie

16609

12469

3441

45

(0,27)

0

576

55

22

1

Oraş

Seini

10105

8083

1780

33

(0,33%)

0

141

61

7

0

Oraş

Borşa

26984

26263

522

21

(0,07%)

0

115

49

14

0

Oraş

Cavnic

5205

4205

911

14

(0,27%)

0

54

18

3

0

Oraş Târgu Lăpus

13355

11548

1659

1

0

140

7

0

0

Judeţul

Maramureş

(total)

510109*

(100%)

418405

(82,02%

)

46291

34.026

(6,67%)

56

(0,01%)

8913

1954

445

19

1 Tabel întocmit conform materialului statistic : Direcţia Judeţeană de statistică (Baia Mare). Judeţul Maramureş. Recensământul populaţiei si al locuinţelor (2002). Populaţia stabilă după etnie.

’Observaţie: Materialele statistice: „Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 18 martie 2002. Voi. IV. Structura etnică şi confesională” comparativ cu datele de la Direcţia de statistică - Baia Mare ne arată cifra de 510.100 pers.; din care ucraineni 34.027 pers.; de aceea în tabelul Ns 9 apare 1 persoană în plus, comparativ cu datele din tabelele arătate mai sus.

310