Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 25/2. (2008)

A. Istorie

Relaţia de familiaritate în Ugocea secolului al XV-lea

probleme create de interacţiunile dintre un număr neobişnuit de mare de nobili pot fi rezolvate în totalitate de instituţiile comitatului nobiliar, şi cu atât mai puţin de cele ale curţii regale. Nu este o întâmplare că unii nobili aşteaptă zeci de ani pentru a-şi înainta conflictele în faţa unei instanţe de judecată, şi atunci numai dacă ele se repetă. Micile tensiuni, conflictele limitrofe, sunt rezolvate în mod particular, şi nu prin intermediul proceselor juridice care se extind pe parcursul a zeci, chiar sute de ani. înţelegerile sau contractele sunt încheiate pe cale verbală într-o societate nu atât de bine familiarizată cu scrisul. Din păcate, manifestările sociale care nu se extind la nivel instituţional nu lasă urme scrise, de aceea este dificil de apreciat amploarea lor, iar o aproximaţie se poate realiza doar pe baza menţiunilor documentare laconice, aşa cum este, de cele mai multe ori, familiaritatea.

Tocmai din aceste motive suntem de părere că familiaritatea ţine sub control manifestări sociale aparent banale, dar care, atunci când constituie o constantă, pot transforma în haos un sistem aparent bine pus la punct. Este capabilă să ofere un echilibru altfel greu de stabilit între pretenţiile sociale ale unui grup mai puţin satisfăcut şi ambiţiile de ascensiune socială (uneori doar de conservare) ale celor mai puternici. Logica este una simplă: se oferă mobilitatea necesară primului grup pentru o satisfacţie parţială, însă nu suficientă pentru a-i permite un salt calitativ prea mare, care poate pune în pericol ierarhia stabilită. De aceea sunt atât de rare donaţiile necondiţionate de pământ către familiari, şi de aceea se întâlneşte doar ca excepţie familiaritatea ereditară. La toate acestea contribuie caracterul ambiguu al familiarităţii, care se extinde la diferite niveluri sociale. Astfel, nu putem vorbi despre un grup social separat al familiarilor, şi prin urmare nici despre o identitate de grup, care ar putea determina coagularea unor interese. Familiaritatea este un mijloc, şi nu un scop în sine, iar din acest motiv alte calităţi sociale, cum este cea de nobil, se menţin primordiale şi continuă să divizeze, deci să facă controlabilă societatea medievală.

Bibliografie:

Bónis 2003 =

DIR C =

DL =

Engel 2006 = Németh 2008 = Perényi =

Rady 2000 = Szabolcs =

Ugocsa =

Werbőczi =

Bónis György, Hűbériség és rendiség a középkori magyar jogban, Budapest, 2003.

Documente privind Istoria României, seria C. (Transilvania), voi. I (1075-1250), Bucureşti, 1951

A középkori Magyarország levéltári forrásainak adatbázisa (DL-DF 4.2), Budapest, 2003.

Engel Pál, Regatul Sfântului Ştefan. Istoria Ungariei medievale (895- 1526), Cluj-Napoca, 2006.

Németh Péter, A középkori Szatmár megye településéi a XV. század elejéig, Nyíregyháza, 2008.

A Perényi család levéltára (1222-1526), coord. Tringli István, Budapest, 2008.

Martyn Rady, Nobility, Land and Service in medieval Hungary, Palgrave, 2000.

Szabolcs megye hatóságának oklevelei 11 (1387-1526), coord. C. Tóth Norbert, Budapest - Nyíregyháza, 2003.

Ugocsa megye hatóságának oklevelei (1290-1526), coord. C. Tóth Norbert, Budapest, 2006.

Werbőczi István, Tripartitum opus juris consuetudinarii inclyti regni Hungáriáé, Lőcse, 1637.

23