Marta, Liviu - Virag, Cristian (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 25/1. (2008)
János Németi: Descoperiri arheologice din epoca bronzului târziu şi epoca fierului mijlociu din hotarele localităţilor Foieni-Berea-Ciumeşti (jud. Satu Mare) Cercetări de eliberare de sarcini arheologice cu ocazia lucrărilor Romtelecom
János NEMETI B) Categoria semifină din oale bitronconice suprafaţa netezită, ornamentată cu brâu crestat (Fig. 14/1; 15/1,4,8). C) Ceramica fină care aparţine de căni cu toartă mai mică sau mai mare, ornamentată cu incizii, mici triunghiuri incizate pe lângă o linie trasor; fac parte din categoria lb (Fig. 15/2, 5-7). Prezenţa împreună a categoriilor de ornamente lb + 2a, 2b asigură încadrarea acestor fragmente ceramice în epoca bronzului timpuriu, cultura Nyírség (Roman, Németi 1986, 198-230). Analogii din zona apropiată putem aminti cele de la Berea-Nyúlvár — B. XIII. (Bader 1978, 120, Pl. IV/1-2, 4, 6; PI. V/l-7, 11-14’, 16-17) şi săpătura inedită din 1992, Berea-Akasztófalapos (B.XI), Berea-Zsidótag (B. XX), Berea—Szent György tag (B. XIX), Ciumeşti-Tokos (C.IIb), Ciumeşti-Nagylapos (C. VI), precum şi fragmente izolate de la Foieni-Legelőkút (31 166-31 167 Colecţia Kovács 1977), Moftinul Mic - Messzclátó csárda/Pe deal (Németi 1999, 81). Din zonele limitrofe menţionăm aşezarările de la Tiszavasvári- Városföldje/Jegyzőtag (Dani 1997, Pl. 5/6, 6/2, 8/3); Kállósemjén-Forrástanya, Kántorjánosi-Pénzverem (Németi-Dani 2001, 117); Nyíregyháza-Császárszállás, Nyírábrány-Békéshegyi szőlő, Nyírpazony-Cserebogárpart (Dani 2005, Teza de doctorat, Catalog pentru cultura Nyírség). Pentru aşezarea de la Sultész tag dorim să scoatem în evidenţă, prezenţa stratului de chirpici, scum şi cărbuni, din S.l, care prezintă urmele unei locuinţe (chirpici cu amprente de nuiele şi de pari) arse, aflate la nivelul solului antic. In literatura de specialitate din descoperirile culturii Nyírség, deocamdată lipsesc urmele locuinţelor construite la suprafaţă, în general, în aceste mici aşezări cunoscute apar gropi menajere, din care lipsesc descoperirile de chirpici de aceea s-a presupus o mobilitate a purtătorilor culturii Nyírség, care fiind păstori au construit locuinţe la suprafaţă, probabil din lemn, fără să lase urme din punct de vedere arheologic. Descoperirile de la Foieni — Sultész tag atestă şi o locuire mai stabilă ale purtătorilor culturii Nyírség şi construirea locuinţelor din bârne, pari şi nuiele împletite, acoperite cu lut. Aşezarea culturii Nyírség de la Foieni - Sultész tag pe baza asocierii ceramicii din categoria lb + 2a şi 2b se încadrează în bronzul timpuriu II. - cultura Nyírség- Zatin, (Németi, Dani 2001, 115). Pe baza datelor CI4, cultura Nyírség-Zatin, este încadrată în bronzul timpuriu I b şi datată între 2400/2200 B. C. Din punct de vedere genetic această cultură nu se leagă de faza anterioară a bronzului timpuriu, cultura Makó-Kösihi-Caka, (Németi, Roman 1994-95. 32; Kacsó 1997, 425, 434; Németi 1979, 527-536) dar prin anumite forme de vase şi elemente decorative se leagă însă de grupul cultural (cultură) Sanislău din bronzul timpuriu, faza a Ill-a (Németi 2000- 2004, 32-33). In descoperirile care pot fi încadrate în „grosso-modo” în epoca bronzului târziu aparţin cele din partea stânga a drumului Berii (S.7/Gr.l), sondajul efectuat în toamna anului 2000 în partea dreaptă a drumului, materialele izolate din zona Nisipăriei vechi şi S.l din incinta locălităţii Ciumeşti. Datorită poziţiei geografice a siturilor plasate pe ambele maluri ale pârâului Berea, ele fac parte după părerea noastră, dintr-o singură aşezare, fapt întărit şi de caracterul unitar al materialului 82
