Marta, Liviu - Virag, Cristian (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 25/1. (2008)
Attila Nándor Hágó: Descoperiri aparţinând culturii Criş din zona Careiului
Descoperiri aparţinând culturii Crif din yona Careiului 5. Văşad — Valea Ganaş Localitatea se află pe malul stâng al pârâului Ganaş, iar spre Galoşpetreu este mărginită de lacul artificial, care nu este umplut cu apă. Punctul unde a fost localizată aşezarea neolitică se găseşte între Curtuieşeni-Văşad, pe un grind din valea pârâului Ganaş. In hotarul localităţii Văşad, este semnalată încă o aşezare din neoliticul timpuriu la punctul Canton I.E.E.L.I.F. (Lazarovici, Németi 1983, 25, fig. 1/1-7). Materialul a fost adunat de către dr. Németi János în 1982 (MMC. Nr. inv. 24 599- 24 625) şi în primăvara anului 2008 (MMC. Nr. inv. 25 595-25 628). Fragmentele ceramice sunt de factură grosieră şi semifină de culoare brună cu flecuri, brun închis, negru-cenuşiu, gălbui, cu miez brun, negru-cenuşiu şi gălbui, roşu-cărămiziu; degresată cu nisip, pleavă şi pietricele. Tot de la acest sit provin două greutăţi de lut, de culoare brun deschis, neornamentate. Ornamentaţia ceramicii constă în ciupituri, realizări cu unghia, linii incizate; ornamentele plastice sunt prezente prin butoane de diferite forme. Materialul litic este reprezentat din fragmente de obsidian, de culoare fumurie. Materialul ceramic este foarte fragmentar îngreunând reconstituirea formelor de vase. Majoritatea materialului provine din pereţi, de factură grosieră dar apar şi fragmente de buză şi de fund. Formele care au putut fi reconstituite sunt tipice culturii Criş - castroane, oale de uz comun, cupe cu picior, străchini (Planşa X/l-8; XI/1-8; Planşa XII/1-6). 6. Urzice ni — Vada rét între anii 1986-1987 au început lucrările de canalizare ale pârâului Mogyorós (Valea Neagră, Bruck), care a deranjat o aşezere neolitică din apropierea localităţii Urziceni (jud. Satu Mare) la punctul Vada-Rét (punctul este numit de localnici şi Csikaló). Situl arheologic se găseşte la aproximativ 3 km de Urziceni (Planşa I.) Lucrările au fost supravegheate de către dr. Németi János, de la Muzeul Municipal Cărei. Materialele arheologice constau din fragmente ceramice, topoare de piatră, aşchii de obsidian, greutăţi de lut, râşniţe şi un fragment de idol. (col. Muz. Mun. Cărei Nr. inv. 21 572-21 882; 21 889-22 420; 22 937-22958;). Ulterior am mai efectuat periegheze în 1995 şi 2006-2008. Situl neolitic este aşezat pe malul stâng al pârâului Mogyorós într-o zonă mai ridicată, formată de depunerile pârâului şi a nisipului, având forma unei insule. Punctul figurează în Repertoriul arheologic al zonei Careiului la punctul 41hl (Németi, Op. cit.63). Denumirea sitului (rét = câmpie), provine de la o localitate Vada (proprietatea familiei nobiliare Vadai), care se află între satele Foieni şi Urziceni, dispărută în secolul XIV; punctul este menţionat în chestionarele lui Pesty Frigyes din 1864 (Mizsér 2001, 1999-2000). Ceramica găsită în cantitate însemnată se păstrează fragmentar. Ceramica de uz comun este lucrată grosolan, are culoare cărămizie, brun închis, brună cu flecuri, cenuşie şi are ca degresant, nisip şi pleavă, pietricele, nisip şi mică, iar ceramica este fină, bine netezită, are culoare gălbuie, cărămizie, şi brună, cenuşie, element de degresare a fost folosit nisip fin, pleavă. Majoritatea fragmentelor prezintă în 7
