Marta, Liviu - Virag, Cristian (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 25/1. (2008)

Attila Nándor Hágó: Descoperiri aparţinând culturii Criş din zona Careiului

Descoperiri aparţinând culturii Criş din zona Careiului

Attila Nándor HÁGÓ

Cercetarea neoliticului din zona Careiului se desfăşoară de aproape 40 de ani. De-alungul anilor au apărut mai multe studii în care sunt discutate numeroase situri, din aşezările descoperite mai ales din neoliticul dezvoltat şi târziu (Németi 1986-87, 15-61; Lazarovici, Németi 1983, 47-60). Descoperirile din neoliticul timpuriu au fost discutate în relativ puţine articole (Lazarovici, Németi 1983, 47-60; Iercoşan, 1994- 1995, 9-24) şi în câteva rapoarte de săpături.

în afară de situl Tăşnad - Sere nu s-a efectuat nici o săpătură sistematică, astfel materialul arheologic discutat în acest articol provine din cercetări de teren efectuate de către dr. Németi János1 în anii 80; materialul arheologic se păstrează în Muzeul Municipal Cărei.

Lista descoperirilor din neoliticul timpuriu (Planşa I-IL):

1. Berea — Stavila Mică (Kisrengâtja)

2. Ciumeşti — Legelőrét

3. Cehălut — Cimitirul reformat

3

4. Pişcolt — Lângă grajduri

5. Vaşad — Valea Ganaş (Drifot)

6. Urziceni — Vada rét

1. Berea — Kisrengâtja (Stavila Mica)

Hotarul satului Berea este extrem de bogat în vestigii arheologice, majoritatea siturilor sunt aşezate pe ambele maluri ale pârâului Mogyorós (p. Berea). Primele cercetări de teren în această zonă au fost efectuate în anii 1950 de către preotul reformat Kovács Gyula.

Satul Berea se află în continuarea comunei Ciumeşti, spre Foieni. Punctul numit Kisrengâtja, reprezintă o zonă plată, intercalată între mai multe dune de nisip cu o deschidere spre o zonă joasă, mlăştinoasă; (Németi 1999, 54), punctul figurează în repertoriul arheologic al zonei Careiului la punctul 37 Ia. In acest punct de hotar Al. Păunescu a efectuat un sondaj de verificare (Păunescu 1964, 322), apoi în iarna anului 1965 Al. Păunescu şi Németi J. au făcut un sondaj de control; iar în anii următori au fost efectuate mai multe periegheze, fiind adunate câteva fragmente ceramice şi materiale litice.

Factura materialului ceramic este semifină, de culoare brună cu flecuri brun deschis, brun-cenuşiu, degresant din nisip şi pleavă, ornamentaţia constă în ciupituri, impresiuni cu unghia şi cu degetul. Datorită faptului că materialul ceramic este puţin, şi este foarte fragmentar nu s-a putut reconstitui nici-o formă de vas (MMC. Nr. inv. 1246-76) (Planşa III/1-7).

1 La care şi pe această cale vreau să-i mulţumesc pentru materialul arheologic adunat prin periegheze, pentru ajutor şi spijin.

Satu Mare — Studii j comunicări, Seria Arheologie, XXV/I, 2008