Szőcs, Péter Levente (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 23-24/1. (2006-2007)
Ioan Bejinariu - † Vasile Rad: Un topor de cupru descoperit la Cehei
Un topor de cupru descoperit la Cehei (judeţul Sălaj) Stupini "Dealul Stupinilor", Şimleu Silvaniei "Gara", Şoimuş "Peştean", Sumai "Dealul lui Kun", Zăuan "Dălma Spânzuraţilor1'.20 Dintre staţiunile menţionate în catalogul descoperirilor de către N. Iercoşan trebuie excluse cele la Bocşa "Pietriş", Pericei "Keller-tag şiPorţ "Corău"21 22 23 24 25 26 unde au fost descoperite doar materiale ceramice din neoliticul târ2iu. Materiale ceramice Tiszapolgár provenite din fosta colecţie Silviu Papiriu Pop din Buciumi provin şi din alte puncte din hotarul localităţii Răstolţu Mare: "ha plopil2?, "La cioroi,23 şi " Şugăreasa"2*. Patru puncte cu descoperiri Tiszapolgár de dată recentă sunt cele de la Nuşfalău "Cazan", Pecei "La cripta15, Aleuş "Călata"lb şi Hereclean.27 Probabil că nu este lipsit de relevanţă să menţionăm că material ceramic Tiszapolgár din Sălaj a apărut în unele cazuri în zone unde au fost descoperite şi topoare de cupru: pe valea Barcăului la Ip şi Zăuan, pe valea Crasnei la Giurtelecu Şimleului şi Şimleu Silvaniei, pe valea Agrijului la Răstolţu Mare, precum şi în zona comunei Dragu. De pe valea Someşului avem o singură descoperire Tiszapolgár, la Şoimuş. Până în urmă cu câţiva ani nu se cunoşteau descoperiri Bodrogkeresztúr din judeţul Sălaj. In anul 2002 cu ocazia unei săpături de salvare efectuată în oraşul Şimleu Silvaniei, pe "sir. G. Bariţiu, nr. 8" au fost descoperite materiale Bodrogkeresztúr tipice, într-un nivel de cultură gros de cca. 0,3 m ce suprapune un nivel de cultură atribuit neoliticului şi este suprapus de un nivel de cultură din epoca bronzului.28 Celebrul tezaur de piese de aur de la Moigrad a fost pus în legătură cu prezenţa culturii Bodrogkeresztúr în zona Sălajului.29 Controverselor legate de compoziţia tezaurului achiziţionat de Muzeul din Cluj, li se alătură altele care pun sub semnul întrebării locul, consacrat în literatură, al descoperirii.30 31 în contextul discuţiei despre descoperirile Bodrogkeresztúr din Sălaj trebuie menţionat şi vasul patrulater cu colţurile lobate şi picioruşe, decorat cu brâuri verticale descoperit la Zalău, punctul "B-dulM. Viteazul, nr. 104-106".'' Vase identice au fost descoperite în Transilvania la Cheile Turzii32, dar şi pe cursul inferior al Crasnei, la Cărei "Staţia de epurare"11 34 35, pe Barcău, la Porţ "Corăi?*, ori în Ungaria, la Tiszavalk - Petes?5 Acest tip de vas cu corpul patrulater apare frecvent în descoperirile atribuite aşa-numitului orizont al ceramicii "cu toarte pastilate", pentru care se admite o evoluţie parţial contemporană cu sfârşitul culturii Bodrogkeresztúr, continuată ulterior, chiar dacă nu pentru o perioadă îndelungată de timp.36 Contextul arheologic de la Cărei "Staţia de epurare", unde au apărut vase asemănătoare precum şi alte elemente de tip Hunyadihálom a fost atribuit de către autorul cercetărilor sfârşitului culturii Bodrogkeresztúr.37 Ca atare, apariţia izolată a unor vase de acest tip, neacompaniate de alte fragmente ceramice sugestive este de natură să sugereze o încadrare culturală şi cronologică ceva mai vagă. Deocamdată este greu de explicat, lipsa descoperirilor corespunzătoare perioadei de timp cuprinsă între sfârşitul culturii Tiszapolgár şi debutul culturii Coţofeni de pe teritoriul Sălajului. Chiar şi în cazul culturii Tiszapolgár, deşi se cunosc peste 20 de puncte cu materiale atribuite acestei culturi, cercetarea arheologică propriu-zisă se află abia la început, iar datele existente sunt insuficiente pentru o analiză temeinică. 20 Iercoşan 2000, p. 25-100, (cap. II Catalogul descoperirilor. - apare şi bibliografia anterioară). 21 Iercoşan 2000, p. 30, 69, 70, 72. 22 Material inedit în colecţia MJIAZ, nr. inv. C.C. 267/1966. 23 Material inedit în colecţia MJIAZ, nr. inv. C.C. 278-279/1966,115/1974. 24 Material inedit în colecţia MJIAZ, nr. inv. C.C. 266, 268, 271, 277, 280/1966. 25 S.Băcueţ-Crişan—D. Băcueţ-Crişan 2003, p. 22. 26 Materiale inedite în colecţia MJIAZ, nr. inv. C.C. 587/1997. 27 Lakó 1986, p. 49. 28 Pop 2003, p. 129. 29 Iercoşan 1990, p. 33; Luca 1999, p. 57. 30 Makkay 1983, p. 313 - se afirmă că piesele eneolitice din "tezaurul de la Moigrad" ar proveni dintr-o descoperire localizată pe teritoriul Ungariei, în jud. Szolnok. 31 S. Băcueţ-Crişan—D. Băcueţ-Crişan 2003, p. 18, pl. 21. 32 Luca 1999, fig. 35/1; Maxim 1999, p. 126, fig. 160. 33 Németi 1988, p. 121-122, fig. 5/1,6. 34 S. Băcueţ-Crişan—D. Băcueţ-Crişan 2003, p. 23. 35 Patay 1979, p. 42, fig. 16. 36 Luca 1999, p. 44. 37 Németi 1988, p. 121-122. 97
