Szőcs, Péter Levente (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 23-24/1. (2006-2007)
Cătălin A. Lazăr: Inventarul funerar din mormintele culturii Starčevo-Criş
Inventarul funerar din mormintele culturii Starcevo-Criş. Studiu de ca^ nefiind publicat). Pentru descoperirile funerare de la Trestiana (В/Ml — câteva aşchii de silex) şi Poieneşti (Ml — lame de silex şi obsidian, o pintaderă, un corn de lut), cantitatea exactă de obiecte nu este precizată. Criteriul 4. Din perspectiva criteriului de analiză calitativ, s-a constatat, în cele mai multe cazuri, absenţa informaţiilor de acest fel: • vasele ceramice erau realizate din lut, în asociere cu alte elemente (nisip, pleavă etc.). Maniera de modelare a acestor vase este diferită. Suprafeţele exterioare sunt bine tratate (de exemplu Tecic Ml, М2 -fig. 6. c-e), dar şi neglijent (Cluj-Napoca M4 - fig. 4. ct Szakmar-Kisülés Ml - fig. 7. e, Kamenicki Potok-Mihajlovac Ml). In unele situaţii, vasele au fost descoperite în stare fragmentară (Cluj-Napoca M4 - fig. 4. ca Velesnica Ml - fig. 7. ds Zlatara-Ruma MB - fig. 7. c, Vinkovici-Nama), în altele erau întregi (Tecic Ml, М2, Kamenicki Potok-Mihajlovac Ml, Mezőberény-Bodzáshalom Ml etc.). Lipsesc informaţiile privind pasta din care erau realizate vasele respective. Doar pentru vasul din M4 de la Cluj-Napoca există date în acest sens — „ceramicăfriabilă, slab arsă’>«; • piesele litice erau realizate din diverse materiale: silex (Gura Baciului Ml, M9, Trestiana В/Ml, Suceava Ml, Poieneşti Ml, Topole-Bac М2, Kamenicki Potok-Mihajlovac Ml, Lepenski Vir M4, M42a, Zlatara-Ruma MB), obsidian (Gura Baciului Ml, Poieneşti Ml, Tăşnad-JVe М3, Mezőberény-Bodzáshalom М2), cuarţit (Zlatara-Ruma MA, MB), gresie (Gura Baciului M4), amfibolit (Gura Baciului Ml). Din punct de vedere tehnologic, acestea se încadrează atât în categoria obiectelor realizate din piatră cioplită (Gura Baciului Ml, M9, Trestiana В/Ml, Suceava Ml, Poieneşti Ml, Tăşnad- Sere М3, Topole-Bac М2, Kamenicki Potok-Mihajlovac Ml, Lepenski Vir M4, M42a, Zlatara-Ruma MA, MB, Mezőberény-Bodzáshalom М2), cât şi şlefuită (Gura Baciului Ml, M4, Kozluk М2, Zlatara-Ruma MB, Szarvas-Egyházfőid М2). Din nefericire, datele privind starea obiectelor respective (piese întregi, fragmentare, rebuturi) sunt minime. Acest tip de informaţie ar putea fi de folos în identificarea unor comportamente specifice, deosebite privind depunerea, asocierea, manipularea acestor obiecte. Analizând datele publicate, am reuşit să realizăm o serie de observaţii, în acest sens, cel puţin pentru unele complexe funerare. Astfel, majoritatea pieselor din Ml de la Gura Baciului erau întregi (fig.5. i, k-l, n, p, j), dar sunt şi câteva fragmentare (fig.S.j', m, o); în М3 de la Tăşnad-iV/?, una dintre lamele de obsidian era fragmentară, iar cea de-a două era întreagă, cu precizarea că era ruptă în două bucăţi • piesele de podoabă erau realizate din valve de scoici marine (Spondjlus - Trznice- Vinkovici, Zlatara-Ruma MB sau Tridachna - Hódmezővásárhely-Kopáncs- Zsoldostanya М3), os (Zlatara-Ruma MA, Lepenski Vir M73) sau alabastru (Sânnicolau Român Ml). Nu există informaţii privind starea pieselor respective (piese întregi, fragmentare); • obiectele realiste din materii dure animale sunt puţin numeroase în complexele funerare. Datele sunt minime, din punct de vedere al speciilor de animale de la care provin oasele din care simt realizate respectivele piese. Singurele informaţii disponibile sunt pentru Ml de la Gura Baciului: „o mică sulă din os de pasăre”H*. De asemenea, lipsesc informaţiile privind starea obiectelor respective (piese întregi, fragmentare); • categoria alte obiecte cuprinde o serie de piese realizate din lut (Poieneşti Ml, Hódmezővásárhely-Kopáncs-Zsoldostanya M5) şi fosile (Gura Baciului Ml). Cele două exemplare fosile de Echinolampas descoperite la Gura Baciului erau întregi (fig.4. b); la fel şi cele două greutăţi de lut din M5 de la Hódmezővásárhely-Kopáncs- Zsoldostanya; pintadera din Ml de la Poieneşti era fragmentară (figJ.d). Criteriul 5. Din punct de vedere al frecvenţei acestor artefacte (în aşezări şi morminte) şi a surselor de materii prime, datele existente oferă următoarea situaţie: * 144 Vlassa 1970, p.532. 144 Vlassa - Palkó 1965, p.13. 39
