Ardelean, Gavril (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale 6. (2005)
Secţiunea medicină şi management
Satu Mare - Studii şi Comunicări Ştiinţele Naturale — Voi. VI (2005) Parametrii de laborator 1. Hemograma cantitativă (hematocritul şi numărătoarea leucocitelor), prin centrifugare în tuburi heparinizate, respectiv folosind pipete de diluare şi camere Burger-Turk. 2. Dozarea hemoglobinei (g/1) cu ajutorul metodei fotometrice, sub formă de cianmethemoglobină. 3. Viteza de sedimentare a hematiilor (mm/oră), cu metoda Westergreen. 4. Formula leucocitară, citită la microscop pe frotiuri colorate cu May-Grunwald-Giemsa. 5. Cantitatea bilirubinei serice totale, directe şi indirecte (p.mol/1), cu metoda fotometrică descrisă de Jendrassik. 6l Sideremia (p.mol/1), cu metoda fotometrică folosind batofenantrolina din chiturile de reactivi Boehringer, Mannheim şi autaanaizalDtulH3tachi7CE 7. Cupremia (pmol/1), cu metoda fotometrică, folosind batocupreina din chiturile Boehringer, Mannheim şi autoanalizatorul Hitachi 705. 8. Proteinemia (g/1), cu refractometrie, folosind refractorul izotermic ZEISS. 9. Proteinograma, cu ajutorul metodei standardizate în gel de agar, înregistrate şi evaluate procentual cu registratorul electronic computerizat CELLO SYSTEM. 10. Dozarea cantităţii imunoglobulinelor serice din clasele IgG, IgA şi IgM, cu metoda imunodifuziunii radiare în gel de agaroză a lui Manicini, folosind imunoplăcile produse de Institutul I. Cantacuzino, Bucureşti. 11. Intradermoreacţia efectuată cu 2 U PPD, în vederea aprecierii stării funcţionale a limfocitelor CD 8 ci to toxice. Tipul afecţiunii 1. Benign 2. Malign Tipul intervenţiei chirurgicale Pentru o mai bună interpretare statistică, operaţiile au fost clasificate în trei categorii, în funcţie de obiectivul vizat. Tipul I — Coledocotomie şi drenaj biliar extern al CBP, cu sau fără colecistectomie. în această categorie erau incluse şi afecţiunile maligne inoperabile (diseminare peritoneală, metastaze hepatice multiple) la care s-a efectuat o simplă laparatomie exploratorie şi/sau biopsie. Tipul II - Derivaţie bilio-digestivă. Tipul III - Rezecţie majoră a CBP, ficatului sau pancreasului. Rezultate Complicaţii postoperatorii au apărut la un număr de 25 de bolnavi (25%), iar 10 bolnavi (10%) au decedat în urma intervenţiei chirurgicale. Media spitalizării a fost de 17 zile, variind între 9 şi 46 de zile. O analiză cu o singură variabilă a parametrilor clinici şi de laborator identifică un număr de 9 factori de care depinde semnificativ mortalitatea: 1. şocul septic, 2. insuficienţa renală acută, 3. malignitatea, 4. hipertensiunea arterială, 5. ureea sanguină > 60 mg%, 6. albumina < 3.0 g/1, 7. bilirubinemia >10 mg%, 8. leucocite > 10.000/mm3, 9. scăderea rezistenţei imunologice. Ca urmare a analizei efectuate prin regresie pentru determinarea coeficienţilor de corelaţie au rezultat un număr de 6 factori semnificativi. Aceştia au fost. şocul septic, malignitatea, albumina serică sub 3,0g/l, antecedente hipertensive, ureea sanguină peste 60 mg%, alterarea răspunsului imun al organismului. Din totalul de 100 pacienţi 86 aveau cel mult 2 factori de risc (grupul I, grup considerat cu risc scăzut). Restul de 14 pacienţi aveau între 3 şi 5 factori de risc asociaţi (grupul II, considerat cu risc crescut). Pacienţii din grupul de risc scăzut au avut o rată a complicaţiilor postoperatorii de 23,3% (20 de pacienţi) şi o rată a mortalităţii de 2,3% (2 pacienţi); spre deosebire de aceştia, bolnavii din grupul II, cu risc crescut, au prezentat o rată a morbidităţii de 35,7% (5 pacienţi) şi o rată a mortalităţii de 57,1% (8 pacienţi). Rata mortalităţii arată diferenţe semnificative statistic la pacienţii cu risc crescut, comparativ cu pacienţii cu risc scăzut. Discuţii> Scorurile prognostice bazate pe criterii clinice şi de laborator sunt extrem de utile în monitorizarea bolnavilor cu icter obstructiv, având în vedere evoluţia imprevizibilă a acestora, impresia clinică iniţială dovedindu-se a fi de multe ori înşelătoare. (3, 5, 8) în prezentul studiu am identificat 6 factori de risc, fiecare cu semnificaţie individuală în aprecierea morbidităţii şi mortalităţii postoperatorii a bolnavilor cu icter obstructiv. 1. Şocul septic Experienţa ne-a demonstrat că în prezenţa şocului septic instalat, îndeosebi când acesta se asocia cu hipertensiune şi IRA, intervenţia chirurgicală chiar minimă, de drenaj, creşte semnificativ riscul mortalităţii postoperatorii (în statistica noastră, ajungând la 60%). Rezultate asemănătoare au fost raportate şi de alţi autori (1, 4, 5, 10, 12, 13). 2. Albumina serică Prin prelucrarea statistică a parametrilor prezentaţi anterior, am constatat faptul că scăderea concentraţiei albuminei serice a influenţat nefavorabil evoluţia postoperatorie a bolnavilor (din cei 10 bolnavi decedaţi, 6 aveau albuminemia sub 3,0 g/1). Studii recente (4, 12, 13, 16) au demonstrat că în cazul pacienţilor malnutriţi, suferind de icter obstructiv, drenajul biliar transhepatic percutanat, susţinut de o alimentaţie hipercalorică, poate reduce semnificativ rata complicaţiilor şi a mortalităţii, iar intervalul de timp minim necesar pentru a converti pacientul către o balanţă azotată pozitivă este de 2-3 săptămâni. 3. Concomitenţa afecţiunilor medicale. In urma studiului efectuat, am remarcat faptul că antecedentele hipertensive nu au fost corelate statistic semnificativ cu creşterea mortalităţii postoperatorii. Din cei 36 de pacienţi cu antecedente hipertensive, 9 au decedat post-310
