Ardelean, Gavril (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale 6. (2005)

Studiul variabilităţii indicilor agrochimici relevanţi ai solurilor din Nord-Vestul României

Satu Mare - Studii şi Comunicări Ştiinţele Naturale — Voi. VI (2005)

70

65

60

55

50

45

Ä 40

£

o 35

X

I

a 30 25 20 15 10 5 0

* ...

—

X

*—....

X—

—

1979

1980

1981

19821983

1984

1985

1986

1987

Ani

19881989

1990

1991

19921993

1994

1995

- Puternic acida- Moderat acida Slab acida Neutra-Slab alcalina

Figura nr. 1. Evoluţia procentuală a reacţiei solului (pHmo) (după Monitoringül calităţii solurilor, OSPA Satu Mare).

în judeţul Satu Mare în ultimii 10 ani se constată o tendinţă de creştere a suprafeţelor ocupate cu soluri moderat - puternic acide ca urmare a diminuării serioase a suprafeţelor agricole calcarizate la aproximativ o treime din cele amendate anterior.

2. Variabilitatea valorii P-AL, ppm pe cicluri de cartare.

Analizând variabilitatea fosforului mobil în cele patru cicluri de cartare luate în studiu, se constată o reducere continuă a suprafeţelor ocupate cu soluri foarte slab aprovizionate de la 20% în ciclul III la 12,2% în ciclul IV (fig. 2, tabel 2).

De asemenea, se observă menţinerea aproape constantă în jurul a 25% a solurilor slab

aprovizionate cu fosfor. Ca urmare a diminuării suprafeţelor foarte slab aprovizionate se

înregistrează o creştere în ciclul V al cartării a solurilor mijlociu aprovizionate, de la 28,7% la 31,0% şi a celor bine aprovizionate de la 16,0% la 19,3% în ciclul IV. Suprafeţele cu soluri foarte bine

aprovizionate se menţine aproape constante la 9- 10%. în evoluţia stării de aprovizionare cu fosfor mobil, ca urmare a aplicării îngrăşămintelor fosfance, se constată că în ciclul IV deşi consumurile sunt mici şi în scădere cu fiecare an se înregistrează cea mai mare creştere (3,3%) a suprafeţelor cu soluri bine aprovizionate. Această majorare se poate atribui pe de o parte efectului remanent şi cumulativ al îngrăşămintelor aplicate anterior când se înregistrează cele mai mari consumuri din istoria judeţului (28-30,9 P2O5 kg/ha - 1979 - 1980) şi pe de altă parte prin ponderea mai ridicată deţinută de solurile cu aprovizionare mijlocie şi bună în ciclul IV de cartare agrochimică. în această perioadă având posibilitatea de a executa cartări agrochimice numai pe exploataţiile agricole care deţin terenuri în zona solurilor cernoziomice. Creşterea de 2,3% a solurilor mijlociu aprovizionate se corelează cu consumurile de îngrăşăminte.

10