Szőcs, Péter Levente (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 22/1. (2005)
Zsolt Molnár: Habitatul culturii Otomani din Câmpia Careiului şi valea Eriului
Zsolt Moi.mâr inferior al Barcăului (zona Sânicolau de Munte - Cresturi). în lipsa unei analize amănunţite a descoperirilor arheologice din nord-estul Ungariei171 nu ne putem pronunţa în legătură cu graniţa vestică a culturii. Sperăm ca analiza efectuată şi concluziile stabilite să ofere un punct de plecare pentru cercetările noastre viitoare. Bibliografie: Andriţoiu 1978: 1. Andriţoiu: Contribuţii la cunoaşterea culturii Otomani din sud-veslul transilvaniei. ln: AMN 15, 1978, p. 63-83. Andriţoiu 1990: 1. Andriţoiu: Răspindirca culturii Otomani în sitd-resln/'lransi/vaniei. In: SympThrac 8. Satu Mare. p. 114-115. Andriţoiu 1992: 1. Andriţoiu, Civilizaţia tracilor din sud-veslul I râmi băniei în epoca bronzului. Bucureşti, 1992 Badcr 1978: T. Badcr, / :poca brandului in nord-vesltil I ransilvanici. Cultura prctracică şi tracică. Bucureşti, 1978. Bader 1982: T. Bader, Die befestigten brou%e%eilHcben Siedlungen in Nordwestrumänien. In: Bronzezeitlichen Burgenbau in Mitteleuropa, Berlin-Nitra, p. 47-70. Bader 1998: T. Badcr, Bemerkungen %ur Bronzezeit im Karpatenbecken Otomani—biisgsabony komplex. Überblick und l'rageslellung. In: Jahresschrift für mitteldeutsche Vorgeschichte 80, p. 43—108. Banner-Bóna 1974: J. Banner —I. Bóna, Mil/elbron^e^cillicbe Teil Siedlung bei Békés. Budapest, 1974 Becher—Krausc-Kromer 1989: B. Becher - R. Krause — B. Kromcr, 'Zur absoluten Chronologie der l 'rtiheii Bron^ctfcit. In: Germania 67. 2, p. 421—442. Bcrciu 1966: D. Berciu, '/.orile istorici in Carpali şi la Dunăre, Bucureşti, 1966 Bogdan 1957: A. Bogdan, Contribuţie la raionareafizico—geografică a Câmpiei lisei ele Mord. Cluj, p. 357—368. Bogdan—Diaconeasa I960: A. Bogdan — B. Diaconeasa, Problema liriu/ui in lumina analizelor de polen. In: Studia UBB 11. Cluj—Napoca, p. 141—155. Bona 1975: 1. Bóna, Die mittlere Bronzezeit Ungarns und ihre Südöstlichen Beziehungen. ArchHung II,. Budapest, 1975. Bóna 1992: 1. Bóna, Bronzezeitlichen Pell Kulturen in Ungarn. In: Bronzezeit... p. 9—39. Bóna 1992b: I. Bóna, Bronzenguß und meta/bearbeitungbis zţuu linde der mittleren Bronzezeit, ln: Bronzezeit... p. 48—65. Borsy 1955: Z. Borsy, A Bereg-Sza/mári vízrendszer kialakulása. In: Kosuth Lajos Tudományegyetem Közleményei. Debrecen, p. 253-266. Borsy 1961: Z. Borsy, A Nyírség természeti fiilclrajza, Budapest, 1961. Bouzek 1982: J. Bouzck, Climatic changes and central liuropeanprehistory. In: Climatic Change in Later Prehistory, p. 179-191. Breban 1997: V. Breban, Mic dicţionar al limbii Române, Bucureşti, 1997. Bronzezeit...1992: Bronzezeit in Ungarn. Vorsehungen in Teil-Siedlungen an Donau und Theiss. ln: W. Meier-Arendt (Hrsg.), Frankfurt am Main. Cârciumaru 1996: M. Cârciumaru, Pa/eoetnobolauica, Iaşi, 1996. Chidioşan 1981: N. Chidioşan, Contribuţii privind epoca bronzului pe teritoriul municipiului Oradea. In: CrisiaXI. p. 59— 67. Chidioşan 1984: N. Chidioşan, Prelucrarea osului in aşezările culturii Otomani clin nord-veslul României. In: Crisia XIV. p. 27-52. Ciobanu 1948: I. Ciobanu, Analize depokn din turba MasivuluiScmenic. In: Bul.Grăd.Bot. Cluj XXVIII, p. 97-107. Csányi—Tárnoki 200.3: M. Csányi — J. Tárnoki, A Berettyó—Körös-vidék középső bronzkori lakni —A Cyn/avarsánd kultúra. In: Magyar régészet az ezredfordulón... Budapest, p. 158—160. Dani 1999: J. Dani, A korabronzkori Nyírség—kultúra települései Polgár határában, ln: DMF, LXXI 11. p. 49-128. David 1997: W. David, A/tbronzezei/liche Bauobjekte des Karßa/enbeckens mit Spiralwirbel, —oder Wellcnbrandornamenl und ihre Paralellen auf der Pe/opones und Anatolien in frühmykeltischer '/.cit. 1 n: Thracians... p. 244—305. David 1998: W. David, Zum linde der bmnzezeitlichcn 'Pe/lsied/ungen im Karpatenbecken. Archäologische Vorsehungen in urgeschichtlichen Sied/ungs/andscha/icn. In: Festschrift für Georg Kossack zum 75. Geburtstag. Regensburg. H. Küster. A. Lang. P. Schauer (Hrsg.), p. 231—267. David 2002: W. David, Studien z>< Ornamentik und Datierung der bronzezeitlichen Depotfundgruppe. I lajdnsámson—Apa— Ighid-Zajta. Bibliotheca Musci Apulensis XVIII. 1—2. Alba Iulia. Domokos 1908: ]. Domokos, A /j/pós— halom (Aradm.). ln: AF, 28. 1908, p. 55—78. 171 ba prima vedere, analiza ceramicii şi analogiile existente ne pot crea impresia că materialele Otomani şi Gyulavarsánd sunt identice din punct de vedere cultural. Nu putem trage însă concluzii pripite, deoarece nu cunoaştem, din punct de vedere cantitativ, cât la sută din totalitatea ceramicii Otomani şi Gyulavarsánd este asemănătoare. Având in vedere că în ambele culturi există un habitat specific (societatea tell-urilor), analiza amănunţită a culturii materiale ar putea constitui „cheia” soluţionării, în viitor, a problemei. Comparând ceramica Otomani şi Gyulavarsánd trebuie stabilit în ce măsură cele două materiale sunt asemănătoare. Alături de studiul structurii aşezărilor şi ritului funerar analiza culturii materiale poate stabili dacă avem de-a face cu manifestări culturale identice sau numai înrudite. Terminologia utilizată poate ft modificară în caz de nevoie, în conformitate cu acest fapt. Pentru aceasta este indispensabilă prelucrarea materialului arheologic nepublicat. 48
