Szőcs, Péter Levente (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria arheologie 22/1. (2005)
Zsolt Molnár: Habitatul culturii Otomani din Câmpia Careiului şi valea Eriului
Zsolt Molnár Conform cunoştinţelor actuale mănunchiurile de linii incizate, înguste şi superficiale, decorurile în zig-zag şi cele în formă de arcadă apar numai în perioadele de dezvoltare 1 şi 11. Privind raportul decorurilor incizate folosite în diferitele etape de dezvoltare a culturii, putem stabili că în l-a1112 şi a 11-a perioadă11’3 ele sunt dominante, iar în perioada clasică a fazei a 111-a apar într-o mai mică măsură. Ornamentele incizate, cunosc o nouă etapă de înflorire în perioada târzie, “barocă”, a fazei 111, ele fiind combinate adesea cu alte elemente ornamentale (impresiuni, caneluri) formând noi decoruri, necunoscute anterior. Canelurile incipiente oblice, caracteristice fazei 1, se modifică în perioada Otomani 11. Ornamentul denumit de Máthc M. “primitiv lsarly Gyulavarsănd Channeling“ se transformă într-o “canelură clasică”, mai lată. In perioada clasică a fazei Otomani 111 canelura este torsadată în majoritatea cazurilor. Acest tip de canelură apare şi în ornamentarea unor ceşti din etapa târzie a fazei 111, dar ponderea ei este mică. “S”-urile culcate, cu capetele unite, realizate prin caneluri incipiente, cunoscute din prima fază de dezvoltare a culturii apar foarte rar în faza Otomani II. Acum ele devin mai late şi mai îngrijit lucrate. In această fază respectivul tip de ornament este realizat mai mult prin incizie. Habitatul ţi condiţiile naturale Conform divizării teritoriale moderne, aria de răspândire a culturii Otomani cuprinde anumite teritorii din judeţele Bihor şi Satu Mare. Pe parcursul istoriei, dezvoltarea celor două regiuni mai sus-amintite a fost diferită de cea a altor zone din nord-vestul României (Maramureş sau Sălaj). Partea românească a Câmpiei Nirului, Câmpia Careiului şi a Crişurilor, respectiv valea Hriului au fost parţial izolate de mlaştina Fcedea şi de zona mlăştinoasă a văii Crasnei.11’4 Zona de câmpie din partea nord-vcstică a României se distinge de spaţiul deluros şi montan din restul acestui areal geografic. Interferenţa celor două regiuni (câmpie/deal şi zonă muntoasă) are loc în valea râurilor Crasna şi Barcău. Spaţiul geografic cercetat, Câmpia Careiului şi valea Friului formează alături de Câmpia Someşului, Câmpia Eccdei, Câmpia Nirului şi Câmpia Crasnei o zonă de câmpie orientată nord-est — sud-vest cu o lungime de aproximativ 120 km şi lăţime de circa 30 km, reprezentând aproape o treime din teritoriul nord-vcstic al României.103 Reţeaua hidrografică a acestei zone este foarte bogată. Aici se găsesc numeroase zone mlăştinoase care toamna şi primăvara sunt alimentate cu precipitaţii prin albii vechi, astăzi secate.106 Câmpia Careiului se întinde în partea estică a Câmpiei Nirului, înălţimea ei medie în unele locuri atingând 140—160 m deasupra nivelului mării. Acest spaţiu este străbătut de pârâuri mai mici, dintre care unele aprovizionau cu apă mlaştina Ecedea107, sau se revărsau în câmpia inundabilă, mlăştinoasă, a Crasnei. Aici se găseşte solul de cea mai bună calitate (brun, negru) dip mată regiunea nord-vcstică a României108. Totuşi, în opinia unor cercetători densitatea populaţiei în te ~<ţa bronzului din Câmpia Careiului este mai scăzută decât în câmpia Imului.109 Altitudinea Câmpiei F.riului, este mai mică decât cea a teritoriilor limitrofe ’' Acest spaţiu geografic reprezintă o tranziţie spre zona deluroasă, în partea sa mai înaltă atingând graniţa colinelor din jurul Tăşnadului. Fa este brăzdată de vechile albii ale râurilor Someş şi Crasna, lente şi cu debit 1,12 Decorurile simple incizate domină mai ales în ornamentarea ceramicii din aşezarea de la Andrid-„Curtca CAP”, dar şi în cazul ceramicii Otomani 1. Cu incizii în formă de zig-zag incipiente ne întâlnim numai de 4 ori, iar cu decor în formă de arcadă o singură dară. (vezi Németi—Molnár 2002, Tábla 1-66). 1(13 In această etapă de dezvoltare interioară spre deosebire de perioada anterioară, decorurile incizate devin mai complexe, respectiv creşte în mod exploziv numărul motivelor decorative realizate prin incizii. 104 Németi 1995, 45. 1(,:s Bader 1978,13; Karácsonyi 1995, 7sqq. «<* Karácsonyi 1994-1995, 195, 1.17 Bazinul scdimentologic al mlaştinii Rcedea s-a format în perioada boreală a holoccnului. Datorită diferenţei de altitudine, unele râuri din regiune, cum ar ti Crasna s-au deversat în mlaştină, iar în perioadele ploioase ea mai era alimentată cu apă şi prin albiile secate a pâraielor. (Karácsonyi 1994-1995, 195sqq). Dimensiunile mlaştinii şi a terenurilor acoperire temporar de apă se schimbă (Borsy 1959, 269), dar formele mai înalte de relief ce se înălţau deasupra luciului apelor au fost folosite din cele mai vechi timpuri pentru agricultură şi în vederea locuirii. (Bogdan 1957, 109). 1.18 Bogdan 1957, 365; Karácsonyi 1995, 8; Cîhinea 2002, 363. ,,w Badcr 1978,11. 11,1 Diferenţă de nivel faţă de Câmpia Careiului este de 30-40 m. 40
