Ardelean, Gavril (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale 4-5. (2003-2004)
Faună
PASAJUL DE PRIMĂVARĂ PE CURSUL INFERIOR AL SOMEŞULUI (III-IV.2003) - OBSERVAŢII ORNITOLOGICE. Gavril ARDELEAN1 p Iosif BÉRES2 1 - Univ. de Vest “V. Goldif”Arad 2 - Muzeul Maramureşului, Sighetu Marmaţiei Zona cercetată. Cursul inferior al Someşului (Strâmtorile Ţicăului — ieşirea din ţară). Perioada de cercetare: 12.III — 10.IV.2003 Puncte de cercetare. Sunt situate pe Someş sau în vecinătatea acestuia (vezi harta alăturată), după cum urmează: Lacurile piscicole Ariniş (V. Sălajului) Someş, Pod Ardusat Lacul de decantare (mâl de flotaţie) Bozânta (Baia Mare) Lacul balastierei Apa (Someş) Lacul piscicol Adrian (Tur) Lacurile piscicole Bereu (Tur) Lacurile piscicole Moftin (Crasna, sud Ecedeea) Rezultatele cercetării şi discuţii Sunt redate în tabelul sinoptic alăturat, unde sunt prezentate datele constatate pe zile de observaţie. 12.111.2003. a) Heleşteele de la Moftinu Mic sunt acoperite cu pod de gheaţă. De aceea, păsările acvatice sosite în pasaj s-au concentrat doar pe lângă râul Crasna, pe albia majoră inundată, iar ciorile, graurii şi chiar pescăruşii râzători se hrăneau pe terenurile agricole acoperite cu o peliculă subţire de apă, colectând râme, insecte, larve ieşite la suprafaţă datorită apei. Şorecarii se hrăneau cu şoareci, de asemenea, ieşiţi la suprafaţă. b) Din punct de vedere fenologic, erau sosiţi nagâţii, raţele cârâitoare, stârcii, graurii, iar raţele mari erau în toiul migraţiei. c) Potrivit tabelului sinoptic, se desfăşura un pasaj apreciabil care este consecinţa strămutării lui de pe Mlaştina Ecedea asanată pe heleşteele naturalizate din sudul ei. 13.111.2003. Someşul este în albie. Valea Sălajului inundă terenurile din zonă, care sunt locuri favorabile pentru concentrări de păsări acvatice, în pasaj. a) Pe Someş la pod Ardusat — unde totdeauna s-au observat păsări pe bancuri de nisip şi în apă puţin adâncă — am identificat îndeosebi felurite raţe, ca raţa mare 50 ex. sau raţa sunătoare 7 ex. b) Pe câmpiile acoperite parţial de apă spre heleşteele de la Ariniş se aflau sturzi în stoluri mari de 150-200 ex. şi foarte frecvent şorecarul comun, 14 ex. c) în jurul heleşteelor de la Ariniş şi pe Valea Sălajului inundată au apărut specii acvatice interesante, pe lângă raţa mare (30 ex.): raţa sunătoare (4 ex.), raţa cu cap castaniu (10 ex.), egreta mare (1 ex.), stârcul cenuşiu (2 ex.). 16.111.2003. Se continuă observaţiile pe Someş, la Pod Ardusat, unde observăm: raţa mare (40 ex.), raţa cârâitoare (20 ex.), raţa sunătoare (13 ex.), nagâţ (110 ex.), raţa suliţar (2 ex.), raţa mică (8 ex.), gârliţa (3 ex.), raţa cu cap negru (8 ex.), egreta mică (2 ex.), corcodelul cu gât negru (1 ex.). Constatăm, deci, o mare şi diversificată concentrare de păsări, ceea ce dovedeşte că această staţiune este un punct important în pasaj. 22.111.2003. Revenim pe Someş, pe un timp rece (-5°C), când bălţile sezoniere şi unele heleştee sunt îngheţate, iar vântul este puternic. Aproape cu nu mai observăm păsări acvatice. a) Pasajul pare oprit datorită condiţiilor meteorologice (ninge) şi a lipsei de hrană. Sunt prezenţi doar nagâţii şi sturzii care nu au mai continuat migraţia spre nord şi spre zonele muntoase, rămânând cu miile prin văile râurilor zonei. b) Iazurile au parţial pod de gheaţă în vecinătatea Someşului, la fel şi bălţile sezoniere. De aceea, stârcul cenuşiu şi egreta mare se hrănesc pe arătura proaspătă din jur. Satu Mare - Studii şi Comunicări Ştiinţele naturii Voi. IV - V (2003-2004) pp: 177-180.
