Ardelean, Gavril (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale 4-5. (2003-2004)
Micologie, floră
ANALIZĂ ASUPRA VEGETAŢIEI FORESTIERE DE PE PĂŞUNILE ÎMPĂDURITE ŞI SCURTĂ COMPARAŢIE CU VEGETAŢIA DIN FONDUL FORESTIER ÎN ZONA SIGHETU MARMATIEI - SĂPÂNTA Olimpiu GUŞII! Ocolul Silvic Sighet Summary. The work represents an attempt to outline both human impact upon the forest vegetation within a forestry teritory and the ecological lack of balance that have been produced in the forest vegetation on the afforest grasslands.There are multiple causes that have generated this lack of balance, one of the most important being the social aspect, since the people's needs have found salvation in exploiting this natural resource that was set at disposal on the occasion of applying the laws of the land fund. Therefore, today's social aspect having been taken into consideration, we can assert that the ecological issue and the matter regarding the protection of the forest vegetation are to be found in direct opposition to economic problems, the second ones being determinative while the ecological interest of the population does not exist. After a brief presentation of the specific geographical and climate conditions that characterize the-afforest pasturelands in the area that has been subject to analysis, the work presents comparatively the evolution of soils and types of forest, as well as an economic and ecological comparison between the forest vegetation in the forest fund and the vegetation in the afforest grasslands, concrete data having been used to this purpose within the Forest Department in Sighetu Mamaţiei. Introducere Analiza de faţă asupra vegetaţiei forestiere de pe păşunile împădurite doreşte a se constitui întrun semnal de semnalizare ecologică, fără a avea un caracter definitiv, şi se bazează pe datele furnizate de documentele existente în cadrul Ocolului Silvic Sighet şi cele provenite din teren în ceea ce priveşte impactul antropic asupra acestui tip de vegetaţie, Lucrarea cuprinde o scurtă descriere a condiţiilor fizico-geografice, staţionale şi de arboret, continuă cu o comparaţie succintă a principalelor elemente caracteristice păşunilor împădurite cu cele ale fondului forestier şi încearcă să surprindă în linii mari efectele economico-ecologice generate de presiunile exercitate de populaţie asupra acestui tip de vegetaţie. Material şi metode Materialul folosit se bazează pe documentele existente în cadrul Ocolului Silvic Sighet, atât din punct de vedere al descrierilor păşunilor împădurite din amenajamentele silvo-pastorale, cât şi din cel al datelor concrete de teren privind în special exploatarea masei lemnoase de pe aceste suprafeţe, metoda folosită în acest scop fiind cea de centralizare a datelor şi interpretarea acestora sub aspect silvicultural, economic şi ecologic. Localizare geografică şi geomorfologică. Păşunile din cadrul Ocolului Silvic Sighetu Marmaţiei sunt situate în partea nordică a ţării, pe malul stâng al râului Tisa, la graniţa cu Ucraina. Complexul de relief din care fac parte aceste păşuni corespunde, după “Monografia geografică a R.P.R”, tipului morfologic “Gutái” şi se caracterizează prin munţi vulcanici puternic erodaţi, de origine neogenă. In cuprinsul tipului apar depresiuni ca cea a Sighetului, Baia Mare, Ţara Oaşului. Aceşti munţi, în multe puncte, au aspect de deal ri intens fragmentate, unitatea geomorfologică cea mai frecvent întâlnită fiind versantul. Condiţiile de vegetaţie sunt specifice regiunii de dealuri înalte, munţi joşi şi mijlocii ce fac parte din subţinutul munţilor vulcanici - Districtul Oaş - Gutái - Tibleş. Geologie. Din punct de veoere geologic teritoriul ocupat de păşuni face parte din subţinutul vulcanic Oaş - Gutái - Tibleş, format prin erupţii mio-pliocene de dacite, riolite, andezité şi bazalté, caracteristice fiind formele de relief specifice vulcanilor cu erupţii mixte. Această parte vestică a munţilor vulcanici a fost erodată oână aproape de bază, pe locul lor apărând o suprafaţă de relief acoperită cu o crusta roşie de dezagregare a rocilor vulcanice. In părţile mai joase se găseşte un strat de roci sedimentare din cuaternar. Altitudine, expoziţie pantă. Altitudiftea minimă este de 260 m, în lunca Tisei, iar maxima de 1241 m pe culmea Rotunda. Valoarea medie este de circa 900 — 950 m , ceea ce arată că majoritatea Satu Mare - Studii şi Comunicări Ştiinţele naturii Voi. IV - V (2003-2004) pp: 122-130.
