Ardelean, Gavril (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale 1. (2000)
Floră şi vegetaţie
[ Satu Mare - Studii şi comunicări | Voi. I - Ştiinţele naturii I pp. 96 - 111 1 Mai 2000 | VEGETAŢIA DIN BAZINUL VALEA ROŞIE MUNICIPIUL BAIA MARE Mariana Dorea Baia Mare Bazinul Valea Roşie este situat în partea nordică a Munţilor Ignişului (8) care reprezintă ultima ramificaţie vestică a Carpaţilor Nordici (Munţii Maramu-reşului, altitudinea variind între 290 m în partea de sud a bazinului (Vf. Tâlharul) şi 710 m în partea nordică (Vf. Ferigii). Spre est bazinul este despărţit de Valea Usturoi prin Culmea Usturoi, iar de Valea Borcutului de Culmea Trei Stejari; spre sud se află situat oraşul Baia Mare. Suprafaţa totală a teritoriului este de 477 ha, bazinul având o lungime de cca 4 km şi o lăţime de cca 1,6 km. Complexul de relief pe care sunt situate pădurile are un caracter de trecere de la coline la muncei cu orientare predominant NNV-SSV. Din catena muntoasă, afluenţii bazinului coboară spre Valea Săsarului care este situat în sud faţă de terenul luat în studiu. Această unitate geomorfologică are versanţi cu pante foarte înclinate, până la abrupte, predominând cele repezi, cu înclinare de 30-50 grade. Teritoriul studiat este străbătut de pârâul Valea Roşie care îşi are obârşia în zona montană din Vf. Ferigii, iar pe parcurs primeşte pe partea stângă afluenţii: Valea Lungă şi Usturoiul, iar pe partea dreaptă pârâul Sacarât şi Nuţu, apoi se varsă în râul Săsar. Solurile (10) brune acide de pădure şi brune gălbui acide predomină în partea de nord şi mijlocie a teritoriului, iar în partea de sud sunt soluri brune şi brune gălbui acide cu diferite grade de gleizare; sunt soluri eubazice sau mezobazice, moderat acide (pFl = 4,5-6), eutrofe până la megatrofe, cu conţinut ridicat în azot şi cu textura nisipolutoasă sau chiar luto-argiloasă. Din monografia regiunii (10) reiese că aici întâlnim un climat de munţi mijlocii expuşi vânturilor vestice, cu nuanţă continental moderată, de dealuri împădurite, cu formula climatică I.B.p.l ce caracterizează întreaga depresiune Baia Mare. Temperatura medie anuală este de 9,4°C în partea inferioră şi 6°C în partea superioară a zonei. Precipitaţiile medii anuale sunt de 997 mm, din care peste 70 % cad în sezonul de vegetaţie; umezeala relativă a aerului variază între 65-87 %. Viteza vânturilor este moderată, iar timpul calm are o valoare de 54 % din durata anului. Date privind flora şi vegetaţia din depresiune sunt aduse şi de G. Ardelean (1), V. Bolea (2), I. Şerbănescu (9), D. Mititelu şi M. Dorea (6), iar referiri la zona amintită face I. şi C. Moldovan (7), care menţionează prezenţa castanului comestibil pe dealul Murgăul Mare şi Murgăul Mic. în flora acestui teritoriu am inventariat 405 specii aparţinând la 72 de familii şi 248 genuri, dintre acestea 6 sp. ferigi, 2 sp. gimnosperme (cultivate) şi 397 sp. angiosperme spontane, acestea reprezentând peste 30 % din flora cormofită a judeţului Maramureş. Dintre speciile mai rare ce se întâlnesc pe acest teritoriu menţionăm unele: endemiste carpatice ca Aquilegia nigricans, Cardamine glanduligera, Crocus heuffelianus, Hieracium transilvanicum, Melampyrum bihariense, Symphytum cordatum, 96
