Ardelean, Gavril (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale 1. (2000)

Floră şi vegetaţie

I Satu Mare -Studiişi comunicări | Voi. I - Ştiinţele naturii | pp. 70-71 | Mai 2000 |

CONTRIBUŢII LA COMPLETAREA LISTEI FLORISTICE A JUDEŢULUI SATU MARE

Monica Marian

Universitatea de Nord Baia Mare

Poziţia geografică a judeţului Satu Mare, diversitatea de relief, de soluri şi de formaţiuni vegetale, particularităţile climatice au generat o varietate floristică, estimată la aproximativ 43% din flora României. Pe lângă inventarul floristic, publicat anterior, studii mai noi completează lista de specii a judeţului. Astfel, în regiunea Codrului au fost identificate încă 11 specii care nu apăreau în lista floristică a judeţului.

Teritoriul judeţului Satu Mare reprezintă o îngemănare a mai multor unităţi geomorfologice cu particularităţi diferite: Câmpia de Vest, dealuri incluzând Piemonturile Tăşnadului şi cele care înconjoară Culmea Codrului, zone muntoase chiar dacă de altitudini modeste, Culmea Codrului (Munţii Făgetului) şi Munţii Oaş-Gutâi care delimitează Depresiunea Oaşului.

Hidrografia cuprinde bazinele râurilor: Someş, Crasna, Tur, Homorod şi Ier.

Climatul temperat-continental moderat şi-a pus amprenta asupra florei, care este preponderent mezotermă, mezofilă spre mezoxerofilă.

Diversele categorii de soluri sunt oglindite de prezenţa speciilor cu preferinţe diferite faţă de aciditate şi troficitate. Mai frecvente sunt speciile neutrofile cu uşoare preferinţe acid neutrofile şi cele euriionice fără exigenţe mari faţă de particularităţile edafice.

Toate aceste condiţii fizico-geografice au generat o mare diversitate floristică studiată de diferiţi autori. Listei floristice a judeţului Satu Mare întocmită şi publicată într-o serie de lucrări se pot adăuga taxoni identificaţi de cercetări mai recente. Astfel, în urma unui studiu amănunţit al florei şi vegetaţiei din regiunea Culmea Codrului am identificat taxoni vegetali necitaţi anterior ca fiind prezenţi pe teritoriul judeţului. Aceştia simt: Dryopteris disjuncta, Saxifraga paniculaia, Rubus serpens, Rubus sulcatus, Lathyrus venetus, Circaea intermedia, Epilobium roseum, Geranium pyrenaicum, Peltaria alliacea, Linaria arvensis, Agropyron pectiniforme.

Dryopteris disjuncta (Rupr.) V. Marton: prin păduri montane şi subalpine, pe coastele munţilor, în locuri umede şi umbroase bogate în humus; G; Cp; U3T2,5R.2; 2n=160P, Poiana Codrului.

Saxifraga paniculaia Mill: prin locuri stâncoase, pietroase, în regiunea subalpină şi alpină, adesea şi în cea montană; ch; Ena; U^T^R*; 2n=28D; Cuţa-locul “la Carieră” var, tvpica Engl. Et. Irmsch f. brevifolia (Engl.)

Rubus serpens Whe: prin păduri umbroase; Phn; Atl-Euc; U^T^Rî; Alcu; Cuţa;

Rubus sulcatus Vest in Tratt: prin luminişuri şi la marginea pădurilor, tufărişuri, coaste însorite, moderat umede; Phn, Ec; U3,5T3R3; 2n=28P, Alcu, Cuţa, Oţeloaia, Solduba;

Lathyrus venetus (Mill) Wohlf: prin păduri de şleau, stejărete, gorunete, făgete; H, Pont-Med; L^Tt.R^; 2n=14D, Cuţa, Tămăşeşti;

70