Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 17-21/2. (2000-2004)

A. Istorie

92 Sorin Vasile Hendea membri, aleşi pe o perioadă de 1 an. în aceeaşi adunare generală au fost adoptate Statutele156 noului institut, aproape identice cu cele ale Cooperativei de credit “Perşeiul” din Chiuzbaia. La fel ca marea majoritate a institutelor cooperatiste din Sătmar şi Maramureş, şi cea din Ambud este membră a Cooperativei Centrale Naţionale de la Budapesta. Până în anul 1918 această cooperativă s-a preocupat de acordarea de credite ipotecare şi pe obligaţiuni ţăranilor din localitate. Statisticile surprind această preocupare. Astfel, în anul 1901 s-au acordat credite în valoare de 20.762 k., în condiţiile în care profitul net al acelui an era de numai 324 k. 89 f.157. Un an mai târziu, creditele către populaţie se apropie de 30.000 k., din care 13.292 k. venite din partea Centralei158, în anul 1903 aceste credite ajung la suma de 47.426 k.159, pentru ca în anul de criză 1912 ele să fie de numai 40.000 k.160. în perioada războiului, pe fondul crizei financiare cu care se confruntă institutul cooperatist din Ambud, creditele agricole pentru populaţie au scăzut considerabil. în raportul Direcţiunii din 31 decembrie 1916 se arată că în anul în curs împrumuturile agricole nu au depăşit suma de 30.000 k.161. Doi ani mai târziu aceste credite se situau undeva la 20.000 k.162. Anul 1903 marchează debutul Cooperativei de credit din Andrid (Érendrédi Hitelszövetkezet), înfiinţată pe o perioadă de 50 ani. Potrivit listelor de subscriere163, majoritatea membrilor cooperativei din Andrid sunt de origine maghiară, excepţie făcând Mihai Prunar, Lenuţa Erdei, loan Crupa, Iosif Silaghi, Alexandra Balog, Gheorghe Veres. La Adunarea generală de constituire164, desfăşurată la data de 7 aprilie 1903, au fost prezenţi 23 membri din totalul de 66. în Procesul verbal încheiat cu această ocazie se arată că valoarea unei părţi subscrise este de 50 k., sumă achitabilă în rate săptămânale de 20 f., pe o perioadă de cinci ani. Taxa de membru a fost fixată la suma de 40 f. pentru fiecare parte subscrisă. Cu această ocazie adunarea votează Statutele165 noului institut, potrivit cărora Direcţiunea era formată din nouă persoane, iar Comitetul de revizie cuprindea trei persoane. La rândul ei, şi această cooperativă este afiliată Cooperaţiei Centrale Naţionale de la Budapesta. De asemenea, în adunarea generală ordinară din 18 martie 1905166 s-a hotărât ca toate anunţurile cooperativei de credit să fie făcute, în mod obligatoriu, în ziarul Országos Központi Hitelszövetkezeti Értesítő (Informatorul Cooperaţiei Centrale) din Budapesta.167 Având o activitate modestă, Cooperativa de credit din Andrid a făcut cu greu faţă crizei financiare a anului 1912 şi perioadei războiului din 1914-1918. împrumuturile acordate populaţiei agricole au fost şi ele modeste. Anul de vârf este 1905, atunci când aceste împrumuturi s-au ridicat la suma de 35.000 k.168. Un an mai târziu au început demersurile înfiinţării Cooperativei de credit din Seini (Szinérváraljai Hitelszövetkezet). Dintre românii care au subscris părţi sociale la acest nou institut de credit îi amintim pe: Carol Boer (5 părţi), Alexandru Braun (3 părţi), Ştefan Albi (4 părţi), Gheorghe Dragoş (2 părţi), Ignaţiu Ungur (3 părţi), Gheorghe Lazăr (4 părţi), Ştefan Fabian (2 părţi) etc. Cert este faptul că un număr de 123 persoane au subscris 420 părţi, reprezentând 21.000 k.169. în Procesul verbal încheiat la data de 4 septembrie 1904, cu ocazia desfăşurării adunării generale constituante170 se arată că institutul de credit seinian s-a înfiinţat pe o perioadă de 50 ani, valoarea unei părţi subscrise este de 50 k., sumă achitabilă în rate săptămânale a 40 fi, timp de trei ani, iar taxa de membru a fost stabilită la suma de 50 f. Cu această ocazie a fost aleasă şi prima Direcţiune a cooperativei171. în ziua de 31 decembrie 1911 este întrunită adunarea generală extraordinară a cooperativei în vederea votării desprinderii din Cooperaţia Centrală Naţională de la Budapesta. în acelaşi timp, se dorea transformarea Cooperativei de credit din Seini într-o societate pe acţiuni cu un capital de 100.000 k. în acest sens, urmau a fi emise 1.000 acţiuni nominale cu valoare de 100 k. / acţiune172. La 16 ianuarie 1912, pe adresa Tribunalului Regesc Satu Mare soseşte o circulară de la Budapesta, prin care Cooperaţia Centrală Naţională protestează 156 Ibidem, f. 4-12. 157 Ibidem, f. 89. '5« Ibidem, f. 113. 159 Ibidem, dos. 5 / Ambud, f. 34. 160 Ibidem, dos. 7 / Ambud, f. 77. 161 Ibidem, dos. 8 / Ambud, f. 54. I« Ibidem, f. 112. 163 Ibidem, dos. 5 / Andrid, f. 14-17. 164 Ibidem, f. 4. 163 Ibidem, f. 6-14. 166 "Országos Központi Hitelszövetkezeti Értést'tó' (Informatorul Cooperaţiei Centrale), Budapesta, 1 martie 1905, p. 96. 167 A.N.-D.J.SM., fond Tribunalul Satu Mare. Seria Dosare de firme, dos.5 / Andrid, f. 45-46. 168 Ibidem, f. 62. 169 Ibidem, dos. 30 / Seini, f. 18-22. 170 Ibidem, f. 7-8. 171 Bárány Béla, Uraij Bertalan, Kcpes Iosif, Turzuly Károly, Ştefan Albi, Carol Boer, loan Slander, Smapcr Iános şi Wilkovics F. 172 A.N.-D.J.SM., fond Tribunalul Satu Mare. Seria Dosare de firme, dos.31 / Seini, f. 134-135.

Next

/
Oldalképek
Tartalom