Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 17-21/2. (2000-2004)

A. Istorie

Evoluţia instituţiilor de credit din comitatul Sătmar, în epoca dualistă

89

Cea mai importantă operaţiune a “Chioranei” a reprezentat-o creditul cambial. Acesta are o evoluţie pozitivă până la 1910, atunci când înregistrează un plafon de 887.212 k. După acest an creditele cambiale vor începe să scadă considerabil. Creditul cambial cu acoperire ipotecară este promovat de Direcţiunea “Chioranei” încă din anul 1901, cu o întrerupere în perioada 1906-1910. El va fi preferat de bancă în perioadele de criză, fiind mai sigur.

Creditele ipotecare, foarte importante pentru gospodăria ţărănească, sunt şi ele practicate începând cu anul 1901. Acest tip de credit creşte constant până la anul 1913. Ulterior, în condiţiile izbucnirii războiului, criza financiară specifică perioadei respective va marca şi asupra acestui tip de credit. In schimb, o dezvoltare apreciabilă vor înregistra după anul 1910 afacerile institutului derulate prin efecte publice şi bunuri mobile şi imobile. Acest gen de afaceri au fost preferate de “Chiorana” conferindu-i o mai mare siguranţă (vezi tabelul 13)125.

Prin întreaga activitate desfăşurată în perioada 1901-1918 în ţinutul Chioar şi împrejurimi, “Chiorana” a contribuit la ridicarea socială a gospodăriilor ţărăneşti, la emanciparea ţăranului român, la modernizarea societăţii în ansamblul ei. Reluarea activismului politic de către Partidul Naţional Român a însemnat şi pentru nord-vestul Transilvaniei iniţierea unor noi acţiuni vizând afirmarea populaţiei româneşti prin înfiinţarea unor noi institute de credit româneşti.

Un rezultat benefic al acestui efort îl constituie înfiinţarea Institutului de credit şi economie “Aurora” S.A. din Baia Mare (“Aurora” Takarék és Hitelintézet Részvénytársaság). Acesta s-a înfiinţat în anul 1906126 din iniţiativa unor intelectuali de prestigiu din zonă127. Conform prevederilor legale desfăşurarea Adunării generale de constituire a Băncii “Aurora” din Baia Mare, programată pentru ziua de 11 septembrie 1906, a fost anunţată din timp în presa vremii128. Conform Procesului verbal încheiat în adunarea din 11 septembrie129, preşedinte al institutului a fost ales George Pop de Băseşti. Acesta aduce la cunoştinţa adunării evoluţia favorabilă a subscrierii acţiunilor, precizând că, în cele din urmă, noul institut va avea un capital social de 150.000 k, şi nu 100.000 k cum prevedeau “Prospectele” semnate în luna mai a aceluiaşi an130, întrucât, din cauza solicitărilor, au fost subscrise 1.500 de acţiuni a câte 100 k fiecare. în acelaşi Proces verbal este prezentată prima Direcţiune a “Aurorei”, formată din zece persoane, precum şi primul Comitet de revizie131.

Caracterul românesc al “Aurorei” din Baia Mare este subliniat şi în Statutele votate de adunarea generală a institutului şi aprobate de Tribunalul Regesc Satu Mare la data de 5 februarie 1907132. în art. 5 al acestor Statute se arată că “limba de gestiune a societăţii este limba română”, chiar dacă “aceste statute, bilanţul şi procesele verbale ale adunărilor generale se compun şi se prezentează şi în limba maghiară”. Conform aceloraşi statute, scopul institutului de credit românesc din Baia Mare ar consta în “a deştepta şi dezvolta spiritul de economie, a fructifica depunerile şi a procura tuturor claselor societăţii, dar mai ales poporului ţăran agricol, capitalele şi creditele necesare” (art. 2).

Operaţiunile bancare promovate de noul institut sunt cele clasice, regăsite la aproape toate băncile româneşti din Transilvania, înfiinţate după modelul “albinist”: depuneri spre fructificare; intermediază schimburi de monedă; acordă împrumuturi ipotecare, pe obligaţiuni, pe obiecte de valoare (amanet — n.n.); cumpără, vinde şi lombardează efecte publice; afaceri de comisionare; cumpără şi vinde imobile; acordă împrumuturi garantate prin produse şi marfa depuse în magaziile sale (art. 70). Destinele institutului românesc din Baia Mare au fost conduse în această perioadă de dr. Vasile Lucaciu, în calitate de preşedinte şi dr. Teofil Dragoş, în calitate de director executiv.

înfiinţată relativ târziu, “Aurora” va traversa criza anului 1912, apoi cea provocată de prima conflagraţie mondială. într-un “raport” al Direcţiunii din 30 ianuarie 1912, purtând semnătura directorului executiv dr. Teofil Dragoş şi a preşedintelui dr. Vasile Lucaciu, se arată că efectele crizei “s-au făcut simţite şi

125 Ibidem.

126 Ibidem, dos. 89 / Baia Mare, f. 1-22.

127 Iniţiatorii înfiinţării “Aurorei”: George Şuta, protopop în Borleşd; dr. Vasile Lucaciu, paroh în Şişeşti; Dionisiu Bran, protopop în Ardusat; George Achim, director de bancă în Seini; Nicolae Lupan, paroh în Chiuzbaia şi directorul Cooperativei de credit “Perşeiul” din Chiuzbaia; Avram Breban, paroh în Mocira; Romulus Marchiş, paroh în Tămaia; Constantin Lucaciu, paroh în Iojib; dr. Teofil Dragoş, avocat şi proprietar în Baia Mare; dr.

Victor Pop, avocat în Baia Mare.

128 “Nagybánjd’ (Baia Mare), nr. 34 din 28 august 1906, p. 3; “Galeta Transilvaniei’ (Braşov), nr. 179 din 26 august 1906, p. 6.

129 A.N. — D.J.SM., fond: Tribunalul Satu Mare. Dosare de firme, dos. 89 / Baia Mare, f. 23-24.

130 Ibidem, f. 1-22.

131 Prima Direcţiune: George Pop de Băseşti, mare proprietar în Băseşti, acţionar şi preşedinte al mai multor bănci româneşti din Transilvania; Alexandru Pop din Baia Mare; Iosif Pop din Turţ; dr. Teofil Dragoş, avocat în Baia Mare; dr. Victor Pop, avocat în Baia Mare; dr. Vasile Lucaciu, paroh greco-catolic în Şişeşd; Constantin Lucaciu, paroh greco-catolic în Iojib; Nicolae Lupan, paroh greco-catolic în Chiuzbaia; Atanasie Demian, mare proprietar în Negreni; Gavril Barbul, proprietar. In primul Comitet de revizie au fost aleşi: Romulus Marchiş, loan Gheţie, Cionte Demetriu, Dragoş Augusdn, Ananie Cherecheş.

132 A.N. - D.J.SM., fond: Tribunalul Satu Mare. Dosare de firme, dos. 89 / Baia Mare, f. 47-54.