Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 17-21/2. (2000-2004)

A. Istorie

Hvoluţia instituţiilor de credit din comitatul Sătmar, în epoca dualistă

87

1908 în vederea acordării unui important credit locuitorilor din Preluca Nouă. “Râureana” a venit în întâmpinarea acestora întrucât ei “au cumpărat o moşie în valoare de 42 mii coroane”.

O reuşită a anului 1911 o constituie achiziţionarea de către institut a pădurii din hotarul Plopişului101. Dealtfel, în anul 1914, “Râureana” beneficia de pădurile din hotarul Plopişului şi a Trestiei. Acestea se întindeau pe o suprafaţă de 857 iugăre şi au supus institutul la un efort financiar de 153.378 k102. Exploatarea acestor păduri a început în anul 1912, aducând anual beneficii prin “valorizarea lemnului”. în acest fel costurile de cumpărare au fost reduse până la 114.086 k şi 65 f. După izbucnirea războiului firma exploatatoare şi-a încetat activitatea, aducând mari prejudicii băncii. Totuşi liderii “Râurenei” încă mai sperau că “din exploatarea pădurii.. .vom încasa preţul cumpărării şi pământul ne va rămâne dobândă curată, care va aduce venit curat dat de păşunat”103. în anul 1916, “în urma abundenţei nemaipomenite de bani”, institutul a mai achiziţionat pe lângă pădurea din Plopiş un alt teren de peste 12 iugăre104.

în concluzie, putem afirma că “Râureana” s-a impus în peisajul financiar-bancar din localitate şi din nord-vestul Transilaniei. începându-şi activitatea ca institut cooperatist, la 1898 conducerea institutului a decis transformarea acestuia în societate pe acţiuni. Prin această decizie “Râureana” şi-a amplificat activitatea, devenind cel mai puternic institut de credit din Copalnic-Mănăştur. Prin operaţiunile financiare practicate, “Râureana” a venit în sprijinul ţăranului român, dar nu numai, contribuind la dezvoltarea spiritului de economisire al acestuia, la emanciparea şi modernizarea în manieră capitalistă a gospodăriilor ţărăneşti din întreaga arie de dezvoltare a acesteia.

în aceeaşi localitate vor începe demersurile de înfiinţare a unui nou institut de credit în 1900. Casa de Păstrare S.A. din Copalnic-Mănăştur s-a înfiinţat, potrivit prospectului din 20 noiembrie 1900105, pe o perioadă de 20 de ani. Capitalul social al acestui modest institut de credit era de 50.000 k., constând din 500 acţiuni nominale a câte 100 k. fiecare. Potrivit Statutelor adoptate în adunarea generală constituantă din acelaşi an106, scopul institutului consta în sprijinirea tuturor ramurilor economice, venind în întâmpinarea persoanelor avute în vederea deschiderii de depozite sigure spre fructificare. Articolul 6 al aceloraşi Statute arăta principalele operaţiuni ale institutului: depunerile spre fructificare, creditele ipotecare, cambiale şi pe obligaţiuni.

Funcţia de director executiv al Casei de păstrare urma a fi îndeplinită în următorii ani de către Roth Abraham, secondat de Baneth Leopold. Adunarea generală ordinară din 16 februarie 1908107 va numi în funcţia de director executiv pe Davidovits Victor. Un moment important pentru consolidarea acestui institut s-a petrecut în anul 1911. Directorul executiv propune, cu ocazia desfăşurării unei noi adunări ordinare din 26 februarie, dublarea capitalului social la 100.000 k. printr-o nouă emisiune de 500 acţiuni nominale a 100 k. fiecare108. în aceeaşi ordine de idei, a hotărât directorul executiv Davidovits Victor, un an mai târziu, asimilarea Băncii de Credit S.A. din localitate. Procesul urma a se realiza prin preschimbarea acţiunilor Băncii de Credit, în valoare de 50.000 k., în acţiuni similare la Casa de păstrare. Tot acum se propune o nouă dublare a capitalului social la 200.000 k. Aceasta înseamnă că pe lângă cele 500 acţiuni nominale a câte 100 k., obţinute prin asimilarea Băncii de Credit din Copalnic-Mănăştur, institutul mai emite alte 500 acţiuni nominale cu o valoare de 50.000 k.109 Toate aceste măsuri aveau menirea de a întări puterea economică a Casei de păstrare din localitate.

Dintre operaţiunile practicate de această bancă s-au evidenţiat depunerile spre fructificare şi împrumuturile cambiale. încercările Direcţiunii de consolidare a institutului de credit, prin asimilarea Băncii de Credit din localitate şi ridicarea capitalului social, au coincis cu criza financiară şi economică a anului 1912 şi izbucnirea războiului. Tocmai de aceea rezultatele fuziunii nu vor fi pe măsura aşteptărilor Direcţiunii Casei de păstrare. Izbucnirea războiului a afectat serios activitatea acestei instituţii bancare , resimţindu-se atât în privinţa depunerilor cât şi a profiturilor obţinute de acesta (vezi tabelul Îl)110 *. Activitatea Casei de păstrare din Copalnic-Mănăştur a fost afectată probabil şi de activitatea în localitate a mult mai puternicului institut de credit şi economie “Râureana”.

101 Ibidem, dos. 15/Copalnic-Mănăştur, f. 11.

102 A.N.-D.J.Maramureş, fond Banca de Credit "Râureana'' din Copalnic-Mănăştur, dos. 48.

103 A.N.-D.J .SM., fond Tribunalul Satu Mare. Seria Dosare de firme, dos. 15 / Copalnic-Mănăştur, f. 37-38.

m Ibidem, f. 81.

105 Ibidem, dos. 4 / Copalnic-Mănăştur, f. 1-10.

1,16 Ibidem, f. 20-22.

107 Ibidem, f. 105-106.

108 Ibidem, f. 143.

109 Ibidem, dos. 5 / Copalnic-Mănăştur, f. 10-12.

1,0 Ibidem, dos. 4 / Copalnic-Mănăştur, f. 41, f. 50, f. 62, f. 81, f. 91, f. 103, f. 115, f. 127, f. 139, f. 143; dos. 5 / Copalnic-Mănăştur, f. 5, f. 10, f. 30-31, f.

43, f. 59, f. 70, f. 75, f. 84, f. 86, f. 93, f. 102.