Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 17-21/2. (2000-2004)
A. Istorie
82 Sorin Vasile Hendea Una dintre operaţiunile importante ale Băncii Comerciale şi Industriale din Cărei a reprezentat-o depunerile populaţiei în depozite spre fructificare şi în cont curent. Ele aveau menirea de a veni în sprijinul capitalului social al institutului. Din aceste depozite banca putea acorda credite populaţiei, diferenţa de dobândă reprezentând profitul acesteia (vezi tabelul 5)54. Din bilanţurile anuale ale Băncii Comerciale şi Industriale din Cărei rezultă evoluţia pozitivă a depunerilor spre fructificare a populaţiei precum şi a profitului net înregistrat de bancă în primii ani de activitate Totuşi, perioada 1896-1900 reprezintă un regres în acest sens. începând cu anul 1900 observăm o nouă creştere a depunerilor, dar şi a profitului net înregistrat. Depunerile spre fructificare vor avea de suferit în primii ani ai războiului, redresându-se spectaculos în anul 1917. în acest an ele vor atinge pragul de 2.856.994 k. Tot în 1917 vor atinge nivelul maxim şi depunerile în cont curent. De asemenea, după o perioadă de stagnare, institutul va obţine un profit semnificativ de 72.108 k. Obiectul de activitate al băncii careiene consta în acordarea de credite populaţiei (vezi tabelul 6)55. Aceste credite erau orientate atât spre producătorii agricoli cât şi spre activităţi comerciale şi industriale. încă de la început s-au impus creditele cambiale. Acestea au avut o evoluţie relativ constantă până în anul 1902. Lipsa documentelor din arhive nu ne permit analizarea perioadei 1903-1913. Cert este faptul că în anul 1914 nivelul acestor credite era de 2.475.968 k 05 f. Din acest moment, probabil pe fondul derulării războiului, ele vor scădea până la 1918. în 1914 existau deja şi creditele cambiale cu acoperire ipotecară. Ele au fost derulate de bancă probabil mai devreme însă aceleaşi greutăţi în documentare, amintite mai sus, nu ne permit o evaluare completă. Creditul ipotecar este practicat încă din momentul înfiinţării băncii. Acesta cunoaşte o “explozie” în anul 1896, după care are un curs constant. Anul 1914 relevă fonduri substanţiale acordate acestui tip de credit, aflat într-o permanentă creştere până în anul 1918. Efectele publice şi realităţile au devenit o prioritate pentru institut după anul 1900. în timpul crizei financiar-economice din anul 1898 s-a înregistrat o scădere spectaculoasă de preţ a proprietăţilor funciare. în aceste condiţii institutul achiziţionează o suprafaţă de peste 1.250 holde pământ arabil în zona Tăşnad, în valoare de peste 170.000 fl. Terenul fusese achiziţionat în ideea de a fi valorificat în mod favorabil atunci când acest lucru va fi posibil. Până la acel moment institutul urmează a-1 administra prin intermediul unui administrator al băncii56. în concluzie, putem afirma, în stadiul actual al cercetării, că Banca Comercială şi Industrială din Cărei s-a impus la un moment dat ca fiind “cel mai puternic institut de credit din oraş şi din întreaga zonă”, atingându-şi scopul pentru care s-a înfiinţat, acela de a “satisface nevoile de capital din comerţ, industrie şi agricultură”57. Anul 1892 marchează începuturile activităţii Institutului de credit şi economie “Sătmăreana” S.A. din Seini. Dr. Vasile Lucaciu deplânge realităţile din ţinuturile sătmărene, apreciind că “românii din Sătmar sunt cei mai expuşi, cei mai persecutaţi, cei mai împilaţi şi opriţi în dezvoltarea lor culturală, economică-naţională” şi, ca atare, consideră că “aici este mai multă trebuinţă de sprijin moral şi material din partea amicilor culturii şi progresului nostru”. în continuare liderul politic salută reuşita sătmărenilor de înfiinţare a <Sătmărenei>, “institut de credit şi de economii, societate pe acrii, cu un capital acţionar de 100 000 florini”. El face apel la conştiinţa tuturor românilor, locuitori ai ţinuturilor sătmărene, pentru a veni în ajutorul noului edificiu economic “prin cumpărarea acţiunilor emise de comitetul fondator al <Sătmărenei>”, ţinând seama de “menirea importantă ce o are <Sătmăreana> în viaţa noastră economică-naţională”. De altfel, dr. Vasile Lucaciu nu se găsea la prima iniţiativă de acest gen. încă în anul 1886, când s-a înfiinţat Asociaţiunea de credit “Perşeiul” din localitatea Chiuzbaia, de lângă Baia Mare, a fost iniţiatorul şi directorul acestor cooperative58. Societatea pe acţiuni “Sătmăreana” şi-a început activitatea în anul 1892, în localitatea Seini, din comitatul Sătmar, prin transformarea şi amplificarea activităţii mai vechii Asociaţii de credit “Perşeiul” din localitate. în fond, o simplă cooperativă de credit, aceasta s-a înfiinţat în urma demersurilor realizate de Alexiu Berinde. La 1892 banca “Sătmăreana” din Seini se număra printre cele 37 de bănci româneşti existente la acea dată în Transilvania. Ea a avut un rol deosebit de important în impulsionarea şi dezvoltarea sistemului de 54 Ibidem, dos. 467 / Cărei, f. 42 43, f. 74-75, f. 105-106; dos. 468 / Cărei, f. 7-8, f. 43-44, f. 75-76, f. 99-100; dos. 469 / Cărei, f. 6-7, f. 37-38, f. 6.3-64, f. 88-89, f. 175-176; dos. 470 / Cărei, f. 12-13, f. 52-53; dos. 471 / Cărei, f. 4-5. 55 Ibidem. 56 Ibidem, dos. 468 / Cărei, f. 71-73. 57 Ibidem, dos. 470 / Cărei, f. 50-51. 58 Viorel Ciubotă, Cooperaţia ţi sistemul bancar românesc în judeţul Satu Mare la sfârţitul secolului al XIX-lea ţi începutul secolului al XX-lea, în “ Satu Marc. Studii şi Comunicări”, Ed. Muzeului Sătmărean, XIII, 1996, p. 145.
