Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 17-21/2. (2000-2004)
C. Artă
344 Imola Kiss, Judit Erdős Ca aspect general, privitorul este copleşit de abundenţa motivelor vegetale, sculptate sau realizate în faianţă policromă, ornamente specifice stilului utilizat de Lechner, continuat, la rândul lor, de arhitecţii Bálint şi Jámbor. Incontestabil, ornamentica acestei clădiri prezintă puternice influenţe populare de factură maghiară, ajungând în unele ipostaze la o modalitate originală de expresie caracteristic transilvăneană. Fluiditatea liniei se împleteşte armonios cu caligrafia sinuoasă a formei şi subtilitatea onirică a interpretării. In motivele ornamentale utilizate se regăseşte atât dragostea pentru frumos a sătmăreanului de la începutul secolului XX, dorinţa de înfrumuseţare a urbei sale, cât şi sufletul său plin de credinţă. De exemplu, analizând cu atenţie motivele sculptate, se poate descoperi reprezentarea pelicanului (simbol biblic al religiei reformate), ascuns parcă între cele două coloane adosate registrului central (fig.18). Motivul se repetă la coloanele ce străjuiesc portalul central, dar de această dată în miniatură, adică reprezentând patru pui de pelican. Legenda acestui motiv vorbeşte despre această pasăre (ca pasărea luminii), care-şi lăsa puii în cuib spre a urma soarele. De cum pleca, apărea un animal satanic care-i mutila puii. La întoarcerea sa, pelicanul îi vindeca, îi îngrijea. Dar episodul se repeta. In cele din urmă, pelicanul a avut ideea de a-şi oculta lumina, de a rămâne ascuns în întuneric lângă pui8. Acest ultim moment al legendei este surprins în ornamentica hotelului „Dacia”, (pelicanul stând la pândă după o coloană pentru a ucide animalul satanic). Semnificaţia mitului este acela că Iisus Cristos a trebuit să renunţe la lumina sa pentru a salva creaturile. In ceea ce priveşte motivele sculptate, trebuiesc amintite capitelurile coloanelor adosate de la parterul clădirii, care au o bogată ornamentaţie vegetală: motivul lalelei alternând cu motivul inimii, având ca semnificaţie în simbolistica creştină — dragostea faţă de Dumnezeu, motiv des utilizat în baroc9, de unde, practic, a fost preluat de arta 1900. Regăsim, de asemenea, fmnza de acant, motiv preluat încă din antichitate şi utilizat până în epoca modernă, dar în cazul nostru motivul este moştenit tot din baroc (fig.19). Diversitatea materialelor decorative utilizate avea drept scop sporirea efectelor. O categorie aparte o reprezintă motivele decorative realizate din ceramică smălţuită, policromă, punându-se un accent deosebit pe ornamentaţia florală de inspiraţie populară. Şi în cazul hotelului „Dacia”, ca dealtfel aproape la toate clădirile proiectate de Lechner sau de adepţii stilului său, a fost utilizată ceramica smălţuită policromă, produsă de fabrica de ceramică fondată de Zsolnay Vilmos (1828-1900) la Pécs (Ungaria), ceramist de renume internaţional, care a câştigat, printre altele, şi producerea pirogranitului, utilizat cu succes în decoraţia faţadei imobilelor construite în stil secession10. Cu ajutorul pieselor din ceramică, aplicate în relief în tencuială, arhitecţii Bálint şi Jámbor au reuşit să obţină efecte deosebite, parcă de inspiraţie textilă, ce domină întreaga compoziţie decorativă a panourilor. Desenul motivelor florale, realizate cu un subtil rafinament conferă cheia efectului estetic director al întregii ornamentaţii, oferind faţadei aspectul delicat al unei broderii populare. O imagine deosebită este oferită de friza din partea superioară a faţadei. Aici au fost amplasate motive florale din ceramică smălţuită, ce fac parte din tipul compoziţional de bază, "tulpina", având în partea centrală desenat un lujer într-o poziţie rigidă, cu mai multe ramificaţii de o parte şi de alta, dispuse simetric. Punctul de pornire al tulpinii îl constituie o lalea stilizată sub formă de inimă, care are aspectul unei vaze, ca şi cum florile ar fi aşezate în ea11. "Tulpina" îşi are originea în străvechiul "horn" iranian sau "arborele vieţii", motiv foarte îndrăgit şi frecvent utilizat în arta textilelor. Interpretarea tulpinii, cu florile de lalea aflate de o parte şi de alta, precum şi rodia ce o încoronează, amintesc de influenţa liniilor graţioase caracteristice renaşterii. Frunzuliţele ascuţite sunt una din componentele nelipsite ale ornamenticii orientale12. Motivul compoziţional "tulpina" alternează cu medalioane, executate tot din ceramică smălţuită policromă, în formă de inimă, în câmpul cărora se află stema oraşului Satu Mare — central, fiind stilizat turnul cetăţii, străjuit de doi oşteni cu săbiile scoase (fig.20). Anul construirii edificiului este marcat tot de un medalion floral stilizat, amplasat între etajele registrului central. Din notarea cu cifre romane, prezentate într-o caligrafie ce aminteşte de iniţialele ornate bibliofile, aflăm că anul ridicării acestei clădiri este 1901 (fig. 21). Tot ca o caracteristică a construcţiei acestei clădiri putem observa, alături de ornamentele florale din ceramică policromă smălţuită, aplicarea unui principiu oriental în ornamentare: horror vacui (oroarea de vid), îndemnând la o evitare conştientă a spaţiilor libere, a pauzelor ornamentale, principiu vizibil în unele detalii ale modului de decorare. In spaţiile libere dintre ferestre sunt presărate flori de rodie stilizată, încoronate de mici lalele (fig. 22). 8 Jean Paul Clébcrt, 1995, 219. 9 Mihály Hoppál, Marcell Jankovics, 1996, 207-208. 10 Ilona P. Brcstyánszky, 1979, p. 142-145. » Mária Ember, 1981, p. 38. 12 Ana Maria Cipáianu, 1980, p. 737.
