Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 17-21/2. (2000-2004)
C. Artă
Secession la Satu Mare. Clădirea hotelului Dada 343 Parterul (fig.2): Spaţiul dinspre faţadă cuprindea, de o parte şi de alta a intrării, un restaurant şi o cafenea. Legătura cu aripa din spate a clădirii a fost realizată printr-o curte acoperită (din structuri metalice şi sticlă) ce găzduia sala mare a restaurantului cu un interior luxos. Aceasta, la rândul ei, se continua cu o cofetărie, ce dădea în cele din urmă într-o spaţioasă sală de bal. Actualmente, aceste spaţii au alte destinaţii, şi anume: de o parte şi de alta a intrării principale se află recepţia hotelului şi un magazin de pantofi, iar curtea acoperită cu acele structuri metalice şi sticlă (ce fusese sala mare a restaurantului) găzduieşte astăzi restaurantul. Spaţiul care, iniţial, a fost cofetărie şi sală de bal, azi, găzduieşte Filarmonica „Dinu Lipatti”, având înălţimea cât parterul şi etajul I împreună. Etajele I şi II (fig.3) au o structură identică. Cele două nivele găzduiau, dealtfel, ca şi astăzi, hotelul propriu-zis, având o împărţire specifică destinaţiei. Intenţia prezentului studiu nu este acela de întreprinde o descriere detaliată a structurii arhitectonice, cât mai mult cea a evaluării stilistice a acestei clădiri (în special a ornamenticii), considerând-o un exemplu reprezentativ al secession»lui. Menţionăm că proiectul acestui edificiu a fost medaliat la un concurs de arhitectură de la Viena6. A trecut un secol şi impunătoarea clădire a hotelului „Dacia” domină şi astăzi piaţa centrală (Piaţa Libertăţii) a vechiului centru al oraşului (fig.4). Realizarea faţadei într-un mod original, ca, dealtfel, structura interioarelor (restaurantul, imensa sală de bal), corespund totalmente noului stil artistic european de la începutul secolului XX. Faţada, pe orizontală, este împărţită în două registre (parterul prevăzut cu nouă deschideri înalte, având în mijloc intrarea principală; etajele I şi II, partea superioară a clădirii fiind prevăzută cu o friză bogat ornamentată), despărţite de câte un brâu. Pe verticală, faţada prezintă nouă registre, delimitate de coloane adosate zvelte. Registrul central este decroşat — accentuarea acestuia este preluată din baroc. Coloanele ce delimitează registrul central sunt terminate în fleuroane, ca, dealtfel, toate coloanele de pe faţadă. Insă aici mai întâlnim două măşti, executate în altorelief. Una reprezintă un cap de ţăran cu pălărie, purtând plete şi mustaţă, aşezat în partea stângă superioară (fig.5), iar în partea dreaptă, un cap de ţărancă legată cu batic (fig. 6). Preferinţa arhitecţilor pentru aceste modele subliniază şi mai mult amprenta inspiraţiei populare. Motivele antropomorfe se repetă în partea inferioară a coloanelor ce străjuiesc intrarea principală a clădirii, inversând ordinea aşezării lor. Deasupra portalului se află un balcon al cărui parapet este ornamentat cu motive florale sculptate (fig.7). Ca motiv central apare floarea de lalea cu tulpină şi doi boboci aşezaţi de o parte şi de alta. Deasupra acestui motiv se poate observa o lalea mai mică, stilizată. Floarea ca motiv, precum şi modul de decorare a spaţiului, amintesc de influenţele renascentiste pe care adepţii noului stil le utilizau cu plăcere. Lateral, motivul lalelei se repetă (fîg.8), dar, de această dată, fără tulpină, deasupra ei apărând un punct sau o bulină, motiv de origine persană7. Registrul central, terminat într-un fronton, este prevăzut cu o fereastră având un contur fitomorf, străjuită de o parte şi de alta de câte o,urnă sculptată (fig-9). Ca un element caracteristic al registrului central este cupola de factură renascentistă, terminată într-un lanternon, având ca menire iluminarea acesteia (fig.10). Parterul este prevăzut cu deschideri având ancadramente în formă de acoladă (fig.ll). Pe lângă portalul principal (fig. 12), în partea dreaptă a clădirii, arhitecţii au mai proiectat o intrare, care permitea accesul trăsurilor în curtea hotelului (fig. 13), actualmente, fiind un pasaj ce leagă propriu-zis centrul vechi cu o stradă din spatele acestuia. Pasajul deserveşte scopuri publicitare - loc de afişaj pentru filarmonică, teatru, cinematografe. Clădirea ce se continuă (cuprinzând spaţiul ocupat iniţial de cofetărie şi sala de bal), astăzi, este sediul Filarmonicii „Dinu Lipatti”, având o intrare deschisă pe latura clădirii. Interiorul acestui spaţiu prezintă aceeaşi ornamentică florală (iniţial policromă), cu care este ornamentată restul cădirii — prezentat anterior. De asemenea, linia balcoanelor, deschiderile, precum şi rozeta de pe peretele .din spatele clădirii continuă maniera secession. Cu toate că legea simetriei nu este caracteristică pentru secession, pe faţada clădirii, structura registrului central se mai repetă de o parte şi de alta, alternând ritmic cu alte două registre (fig.14). Aici, asemenea registrului central, ferestrele sunt geminate (fig.15), având ancadramentele sub formă de arc turtit, cu profile în retrageri succesive. Reîntâlnim frontoanele .străpunse cu ferestre, cu contur fitomorf (fig.16). La ferestrele de la etajul întâi ancadramentele sunt mai bogat ornamentate: în partea superioară, central, se află o lalea; de o parte şi alta, câte două rozete sculptate (fig.17). 6 Dorn Radosav, 1984, p. 54. 7 Mária V. Ember, 1981, p. 77.
