Ciubotă, Viorel (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 17-21/2. (2000-2004)

A. Istorie

Evoluţia populaţiei din Plasa Cărei, între anii 1880-1941, din punct de vedere al recensămintelor

229

asanării Bălţii Ecsed, şi în urma procesului de industrializare. După Primul Război Mondial, s-au desfăşurat migraţii în rândul populaţiei româneşti prin care s-au format noi localităţi. Considerăm că intervalul de ani, în care s-a cercetat populaţia din zona Cărei, este o perioadă semnificativă, manifestându-se efectele ideologiei naţionalismului, care a declanşat două războaie mondiale. Din acest punct de vedere se iveşte o nouă întrebare şi anume în ce măsură a pătruns ideologia naţionalismului în politica celor două state, în special cu privire la colonizări de populaţii. Pentru a răspunde la o astfel de întrebare, cercetarea datelor din recensăminte se dovedeşte a fi insuficientă, acestea furnizând doar puncte de pornire în studiul structurii etno-confesionale a populaţiei, a identităţii grupale şi a situaţiei economico-sociale.

Bibliografie:

Bähr Jürgen, Bevölkerungsgeoghraphie, ed. Eugen Ulmer, Stuttgart, 1997;

Bolovan loan, Transilvania la sfârşitul secolului al XIX-lea şi la începutul secolului XX, ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000;

Bolovan Sorina Paula, Familia în satul românesc din Transilvania, ed. Centrul de Studii Transilvănene, Fundaţia Culturală Română, Cluj-Napoca, 1999;

Borovszky Samu, Magyarország vármegyéi és városai, Szatmár vármegye, fia.;

Dare de seamă asupra realizărilor înfăptuite în judeţul Satu Mare, 1933-1973;

Izvoare de demografie istorică, Direcţia Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, voi. II, Secolul al XIX-lea-1914, Transilvania, Bucureşti, 1987;

Farkas József, Fejezetek az Ecsedi-láp gazdálkodásához, Debrecen, 1982;

German loan, Plasa Cărei, judeţul Sălaj, ed. Librăria şi tipografia Cultura, Societate Cooperativă Cărei, 1938; Meruţiu V., judeţele din Ardeal şi din Maramureş până în Banat. Evoluţia teritorială, ed. Institutul de Arte Grafice “Ardealul”, Cluj, 1929;

A szatmári Püspöki Egyházmegye emlékkönyve fennállásának századik esztendejébe (Shematismus Centenarius) 1804-1904, A “Pázmány — Sajtó” nyomtatása, Szatmáron, 1904;

Thirring Lajos, Magyarország népessége 1869-1949 között, cf. „Magyarország történeti demográfiája”, Szerkesztette Kovacsics József, Közgazdasági és Jogi könyvkiadó, Budapest, 1963;

Varga E. Árpád, Fejezetek a jelenkori Erdély népesedéstörténetéből, ed. Püski, Budapest, 1998;

Varga E. Árpád, Szatmár megye településeinek etnikai (anyanyelvi/ nemzetiségi) adatai 1850 / 1880-1992, Szatmár megye településeinek felekezeti adatai 1850/ 1869-1992, cf. www.kia.hu:

Wolf Josef, Deutsche Minderheiten in Südosteuropa im Umbruch, Die Volkszählungen, 1990-1992;

Vonház István, A Szatmármegyei német telepítés, Kiadja Merii Rudolf plébános, Bubesheim, 1997;